Considerații privind explorarea spațială și factorul uman

După ce am explorat continente, mări, apoi, cu mari sacrificii, spațiul aerian, am dorit să știm și ce se află dincolo de atmosferă și am dezvoltat mijloace adecvate pentru a ajunge acolo. Această aventură științifică a omului în spațiul extra-atmosferic și mai departe spre cel interplanetar are legătură directă și cu întrebarea pe care ne-o punem permanent legat de originea vieții pe Pământ. Oare sămânța vieții s-a ivit pe planeta noastră natală sau a venit din spațiul galactic? Dacă teoria panspermiei universale este adevărată, oare viața înfiripată în alte lumi are la bază același ADN? Am putea oare fi compatibili? Dacă însă germenii vieții noastre s-au născut pe Pământ în condițiile unice oferite de această planetă, oare cum ar arăta viața în alte zone ale universului? Acestea sunt întrebări abordate acum de științe într-o fază mai mult filosofică, dar întrebări la care mai devreme sau mai târziu va trebui să găsim răspunsuri.

Cosmosul reprezintă fără îndoială o nouă frontieră geografică și tehnologică. Sunt lansate numeroase sonde interplanetare, sateliți de comunicații, aparate de investigat Terra și ce se întâmplă pe ea de pe orbite circumterestre, stații orbitale cu echipaje umane, navete spațiale, sisteme de navigație și poziționare globală; în cosmos sunt elaborate materiale noi, sunt desăvârșite numeroase și foarte diverse experimente științifice, se studiază adaptarea și comportamentul oamenilor în zboruri de lungă durată.

Totalul cheltuielilor instituționale pentru activități spațiale în 2017, inclusiv cele ale organizațiilor interguvernamentale, a fost de aproximativ 76 miliarde de dolari, având o creștere de 4,8% față de 2016. Puțin peste 43 miliarde din aceștia sunt investiți doar de SUA.

Cifra de afaceri din activitățile spațiale globale a reprezentat în 2017 383,51 miliarde de dolari, iar veniturile totale din sectorul spațial comercial au reprezentat 80,1% din aceasta, adică 307,32 miliarde de dolari, incluzând atât activitățile private, cât și pe cele publice. Cu toate acestea, sunt deja 46 de ani de când omul nu a mai pus piciorul pe alte corpuri cerești. De ce? Bugetele pentru spațiu sunt limitate? Sunt oare insuficiente față de importanța explorării mai accelerate a spațiului cosmic? Motivația politică nu mai este aceeași ca în perioada de confruntare între două superputeri care au pus pri-mele bazele unor infrastructuri spațiale impresionante? Au devenit mult mai competitive și costisitoare provocările terestre, precum încălzirea globală, crizele economice, războaiele izbucnite în diverse regiuni de interes pentru anumite puteri?

Explorarea spațială umană ajută la abordarea unor probleme fundamentale legate de locul nostru în Univers și de istoria sistemului nostru solar. Prin adresarea provocărilor referitoare la explorarea cu oameni a spațiului ne vom extinde tehnologiile, vom crea noi industrii și vom ajuta la promovarea unor cooperări pașnice cu alte națiuni.

O creștere a bugetului spațial civil mondial de 10 ori, de exemplu, ar reprezenta sub 1% din PIB-ul mondial. Oare ne-ar putea determina ceva să facem această alocare? Poate conștientizarea iminenței unei catastrofe terestre și necesitatea de a găsi rapid mijloace de a o preveni sau de a disloca o parte din populație în spațiu? Sunt întrebări pertinente, dar care rămân deocamdată retorice.

La sfârșitul lui 2017, Președintele Trump a semnat o nouă directivă privind politica spațială a SUA, prin care solicită administratorului NASA să „conducă un program inovativ și durabil de explorare cu parteneri comerciali și internaționali pentru a permite expansiunea umană în sistemul solar”. Inițiativa va duce la organizarea mai eficientă a guvernului, a industriei private a SUA și a eforturilor internaționale de a readuce oamenii pe Lună și de a pune bazele care vor permite explorarea umană a planetei Marte.

În procesul de instalare în spațiu pe alte corpuri cerești, vom învăța, printre altele, să gestionăm și să susținem ecosisteme închise bazate pe reciclarea completă a deșeurilor și pe resurse regenerabile de energie. Această cunoaștere ar putea transforma în cele din urmă și Pământul pentru a-l menține ca pe un habitat natural pentru toate speciile, cu o economie sustenabilă la infinit.

Atunci când trimitem oameni în spațiul cosmic, spectrul de probleme derivate din acest efort este foarte divers față de atunci când trimitem roboți. Oamenii ajunși în cosmos nu mai sunt numai cetățeni ai unei anumite țări, ci devin cetățeni ai întregii planete Pământ, fiind preocupați de întreaga ei durabilitate globală. Explorarea spațială pilotată constituie o sursă majoră de inovare, ducând indiscutabil la progres. De acesta pot beneficia societăți întregi de pe Glob, posibilitățile de aplicații în domenii conexe ale tehnologiilor rezultate din cercetări pentru Cosmos fiind nelimitate.

Factorul uman este esențial în această nouă eră de dezvoltare, investigând chiar ideea migrării de pe Pământ și a posibilității întâlnirii cu alte forme de viață în spațiul cosmic. Astfel poate rezulta chiar dezvoltarea unei noi identități colective a umanității, care prin noile dimensiuni și valențe vor afecta major gândirea umană.