Evenimentele de artă ale primăverii nu ocolesc nicio nișă în care artiștii noștri contemporani își exersează talentele mai mult sau mai puțin șlefuite (oricât de obscură ori bizară ar părea nișa în ochii necunoscătorilor). Din martie, când încă nu s-au topit troienele nici măcar în zona sudică a țării și până la finalul lunii mai, când cearcănele studenților în sesiune se adâncesc din ce în ce mai tare, ai din ce alege dacă vrei să te pui la punct cu ce mai este în vogă în mediile artsy pe care fie le admiri, fie le disprețuiești tacit, dar care nu te pot lăsa indiferent. Îți propun, dragă cititorule, să facem o scurtă trecere în revistă a patru dintre evenimentele culturale din sezonul de primăvară 2019, ca să te convingi că România este în trend, la cel mai înalt nivel în ceea ce privește arta contemporană. Vreau să te conving că arta la noi în țară nu e prăfuită, e chiar vie, e îndrăzneață, poate fi obraznică și uneori chiar mușcă. Să le luăm pe rând.

Sezonul România-Franța

În prima parte a acestui an, poate cel mai vizibil eveniment de cultură din spațiul românesc este un amplu proiect realizat în parteneriat cu guvernul francez și care, din toamna lui 2018 până în iulie 2019, cuprinde sute de evenimente culturale atât în România, cât și în Franța. Dacă prima jumătate a Sezonului România ­Franța s­-a desfășurat în „Hexagon”, a doua parte a demarat pe 14 aprilie în țara noastră, incluzând evenimente culturale și artistice nu doar în Capitală, ci în toată țara. Cu sloganul „Uitați de clișee!”, sezonul acoperă o gamă variată de domenii: teatru, dans, muzică clasică și contemporană, arte vizuale, cinema, educație, știință, patrimoniu, literatură, turism, economie. Oferind un cadru de promovare a legăturii speciale dintre România și Franța, evenimentele din cadrul Sezonului au ca scop principal să provoace publicul să redescopere o relație istorică, culturală, politică și economică franco­-română excepțională, dincolo de prejudecățile pe care ni le­-am creat, în timpuri mai noi, unii față de ceilalți.

Noaptea Muzeelor

Pe 18 mai a avut loc cea a XV-­a edi­ție a evenimentului Noaptea Muzeelor în România. Este vorba despre un concept care presupune că muzeele și spațiile culturale partenere rămân deschise până noaptea târziu și, cu această ocazie, intrarea este gratuită pentru orice vizitator. Scepticii sunt oripilați de ideea că masele mari așteaptă o zi pe an de gratuitate ca să viziteze muzee. Deliciul acestei „nopți” nu constă, însă în a economisi banii de bilet, ci în atmosfera de sărbătoare și de bucurie din toată țara, cu ocazia unui eveniment pentru care gazdele pregătesc din timp diverse expoziții și reprezentații. Acestea repoziționează spațiile convenționale drept locuri contemporane de manifestări artistice, care ies din zona de simple expoziții muzeale și propun publicului experiențe dintre cele mai variate, în pas cu cele mai noi tendințe din Occident. De aici, cred eu, și entuziasmul publicului care este dispus, o dată în an, să stea cuminte la cozi deloc neglijabile. Muzeele devin interesante în noaptea dedicată lor pentru că acela este momentul în care își fac curaj să se dezică de etichetele de boring/prăfuit/depășit și să se afirme drept ceva memorabil. Astăzi cel mai scump lucru este timpul. Atunci când la Noaptea Muzeelor vezi zeci, poate chiar sute de oameni așteptând să intre într-un muzeu, cred că avem doar motive de bucurie colectivă: există un public interesat de artă (și) în România, tot mai numeros de la an la an. Avem și spațiile necesare în care să aducem arta la viață, în care să mediem întâlnirea artiștilor cu publicul, dar și contactul publicului cu diferite concepte expoziționale. În prezent, expoziție de artă nu înseamnă doar un tablou agățat de un cui pe perete. Artă înseamnă sinestezie, înseamnă ancorare în social și în politic, bariere desfințate între diferitele tipuri de manifestări și manifestații.

Comi Con

East European Comic Con lunii mai și este cel mai mare eveniment din estul are loc la București la finalul continentului dedicat pasionaților de filme, seriale, benzi desenate, jocuri video și nu numai. Este o reuniune a producătorilor și consumatorilor de, să-i spunem pe scurt, pop culture. La București (există un Comic Con și la Cluj, dar toamna) evenimentul are loc în pavilioanele de pe lângă „OZN”-ul Romexpo și adună expozanți, retaileri, artiști care vin cu lucrările lor de benzi desenate, manga, figurine din seriale celebre, anime, seriale TV, muzică etc. De ce să te duci la Comic Con? Pentru atmosferă, în primul rând, ca să-ți faci poze cu cosplayer-i, dintre care se remarcă fetele costumate conform celor mai îndrăznețe fantezii ale cititorilor de manga sau ale iubitorilor de anime. Dar sunt și cosplayer-i care se costumează în popularii eroi din filme, din jocurile video și, uneori, chiar în personaje livrești. Practic, standurile cu cărți, jocuri, figurine, postere, tricouri imprimate și așa mai departe sunt doar un pretext pentru a aduce laolaltă un anumit segment de iubitori de artă, care altfel se lasă cu greu scoși din casă. La Comic Con, cele mai importante și mai mari standuri, dar și cele mai interesant făcute, sunt ale companiilor mari de tehnologie, precum ar fi Samsung, Asus, Nintendo, Playstation etc. Anul acesta, s-a făcut bine remarcată și o zonă destul de generoasă dedicată artiștilor independenți, desenatori de benzi desenate („BD-iști”) sau de fanart (mai ales anime și k-pop) care își expun lucrările și cu care poți să intri în vorbă. La ediția din acest an au fost prezenți pe Aleea Artiștilor șapte BD-iști francezi, însoțiți de omologi autohtoni. La eveniment, o altă atracție sunt invitații speciali, actori din flme și seriale celebre, cum ar fi Vladimir Furdik, interpretul antagonistului The Night King din Game of Thrones. Una dintre atracțiile ediției a fost o expoziție de microsculptură în mină de creion cu tematica Game of Thrones. De bună seamă, unii vizitatori au venit cu lupe de acasă special pentru ea. La Comi Con e ca și cum te-ai refugia în serialul sau în cartea preferată pentru câteva zile. Atâta doar că prețurile pot fi cam piperate. Și pentru biletele de intrare, și pentru produsele scoase la vânzare. Să luăm exemplul revistelor de benzi desenate comercializate de Okian, care la Comi Con se vând cu 50 de lei, reduse de la 60, pe când la Bookfest-ul (de peste o săptămână) le puteai regăsi la 35 de lei. Dar trebuie să recunoaștem că de la Comic Con îți poți cumpăra obiecte de colecție pe care altfel le iei doar de pe net, cu shipping și alte complicații.

Bookfest

Pentru cititorii împătimiți, pentru șoriceii de bibliotecă și iubitorii de literatură, mai ales contemporană, cel mai așteptat eveniment al primăverii este Târgul de carte Bookfest, care adună la Romexpo sute de edituri din toată România, care-și expun la standuri noile apariții. Târgul este o bucurie pentru publicul amator din mai multe motive. În primul rând, aici găsești la un loc toate editurile care te interesează și la care altfel, în timpul anului, nu prea ai acces, pentru că nu toate au distribuție în lanțurile de librării din țară. Bookfest, ca și fratele său tomnatic, Gaudeamus, este un fel de Comic Con pentru tocilari. Ai toate fanteziile bibliofile la un loc. Apoi, un aspect foarte important la Bookfest este că, știind din timp de el, apuci să-ți pui bani deoparte, ca să te bucuri din plin de reduceri zdravene. Târgul este un fel de rai al cărților, în care dacă intri dimineața, la 9, când se deschide târgul, nici nu-ți dai seama când s-a făcut seară și când a devenit așa greu ghiozdanul tău, invers proporțional cu greutatea portofelului (asta dacă nu cumva plătești direct cu cardul). La Bookfest este interesant și datorită ritualurilor scriitorilor și editorilor, care-și lansează cărțile de peste an în ambianțe dense în incantații critice, exegetice voit pozitive. Practic, târgul este un fel de botez al noilor apariții, un ritual prin care cărțile ies în lume, autorii fac mici băi de mulțime (sau mari, după posibilități), editorii numără la final teancurile de bani, iar cititorii se bucură și ei că și-au cumpărat cărțile la care visau. Atâta doar că Bookfest pică în sesiune și dacă alegi, student fiind, să mergi, stai un pic pe jar. Dar are și jarul farmecul său terapeutic.