Digitalizarea și tehnologiile digitale conduc din ce în ce mai mult spre schimbări revoluționare ale sistemului de inovare, afectând industriile, universitățile și instituțiile publice. Big Data, imprimarea 3D, nanotehnologiile, biotehnologiile, informatica, științele cognitive împing companiile spre noi modele de afaceri pentru a face față perturbărilor digitale. Problema nu este numai tehnologică sau economică, ci și legală. Cadrul de reglementare trebuie conceput încât să ofere un pământ fertil și sănătos ca inovațiile tehnologice să crească. Klaus Schwab, în The Fourth Industrial Revolution (2016), introduce conceptual de Industry 4.0, „a patra revoluție industrială”, care integrează tehnologic subsistemele fizice, biologice și digitale.

Digitalizarea este definită din trei perspective: (1) În business, reprezintă activarea, îmbunătățirea, transformarea operațiunilor sau funcțiilor de afaceri, a modelelor, proceselor sau activităților, prin utilizarea tehnologiilor și datelor digitale, acționabile către un obiectiv predeterminat și se referă în special la sisteme de înregistrare, stocare și management, la sisteme de implicare și cunoaștere prin utilizarea datelor și a proceselor digitalizate; (2) Într-un mediu specific, presupune lucruri digitale, instrumente digitale, platforme de colaborare sociale, platforme de comunicare unificate; (3) Adoptarea continuă a tehnologiilor digitale în activitățile societale și umane, precum asistență medicală digitală, medicină predictivă sau preventivă, guvernare și marketing digital, publicitate digitală. Digitalizarea vizează schimbarea oportunităților, operațiunilor, modelelor, fluxurilor de venituri în business. Transformarea digitală reprezintă schimbarea profundă și accelerată a activităților, proceselor, competențelor și modelelor de afaceri în conformitate cu oportunitățile tehnologiilor digitale, precum și impactul schimbărilor asupra activității cognitiv-emoționale, comportamentului, acțiunilor indivizilor și societății care conduc la realizarea unei noi economii și societăți. În raport cu impactul pe care-l au și cu cronologia de implementare, există digitizare, digitalizare și transformare digitală. Transformarea digitală (DX sau TD) afectează companiile, societatea, comunicarea, arta, medicina, știința, modul în care muncim și ne distrăm.

Din istorie spre perspective

La 1703, Gottfried Wilhelm von Leibnitz, în „Explication de l‘aritmethique binaire”, a introdus conceptul de digitalizare, un sistem numeric în baza 2, utilizând doar două valori (0, 1), sistem dezvoltat de George Boole (1854), Claude Shannon (1938) și George Stibitz (1940), care dezvoltă primul calculator electromecanic, continuat de John Atanasoff (1939), John von Neumann (1946), Edmund Berkley care descrie calculatorul Simon (1950), Apple II-1977 și IBM -1981. Web-ul a schimbat amploarea, dimensiunea, scara, viteza la nivelul societății. În 2000, digitalizarea este utilizată, pe scară largă, de către guverne, prin introducerea IT&C și a Internetului: piața unică digitală, e-guvernare, city net, globalizarea digitală, societatea informațională.

Digitizarea (conversia), digitalizarea (procesul) și transformarea digitală (efectul) accelerează procesul de transformare globală și societală. Digitizarea este definită drept „conversia informației analogice în format digital”, explicată prin reprezentarea semnalelor, imaginilor, sunetelor, animațiilor și obiectelor, prin valori discrete de (0, 1). Digitalizarea este procesul actual al schimbării, induse tehnologic, care a generat următoarele fenomene: Internetul obiectelor – IoT, Internetul industrial al obiectelor – IIoT, Industry 4.0, Big Data, Comunicarea M2M, blockchain, criptografia.

De la modele de business la jocuri video

Transformarea digitală schimbă modelele de afaceri și consum, structurile sociale, economice și juridice, modelele organizaționale și barierele culturale, modelele de business. Experiența imersivă reprezintă o formă de a pătrunde într-o altă lume, ne stimulează simțurile și ne transpune într-un alt loc, într-un alt timp, într-o altă realitate. Imersiunea a fost experimentată cândva prin practici oculte, cu substanțe chimice, iar astăzi, prin tehnologie. Experiențe imersive sunt transmisiile live de concerte, competiții sportive, aplicații, jocurile video, videoconferințele, interfețele cognitive și intuitive ale aplicațiilor soft, utilizarea realității extinse sau hibride (XR sau HR) cu cele două forme, realitate virtuală (VR) și realitate augmentată (AR).

VR și AR înlătură limitările, constrângerile date de distanță și conectează oamenii, informațiile, experiențele. Gradul de imersivitate al unei experiențe depinde de calitatea vizuală (rezoluție, acuratețea culorilor, lumină, contrast), calitatea sonoră (intensitate, frecvență, amplitudine), interacțiuni intuitive. Utilizând tehnologia, transformăm orice spațiu din realitate în format digital, interactiv sau putem creea un spațiu digital nou.

Machine Learning (ML) este un domeniu al informaticii care oferă mașinilor capacitatea de a învăța (îmbunătățirea progresivă a performanțelor într-o activitate) prin utilizarea tehnicilor statistice de procesare a datelor, fără a fi programate în mod explicit. Principiul de funcționare a ML este construcția de algoritmi care primesc date de intrare și utilizează statistici pentru a prezice o ieșire, în timp ce actualizează ieșirile, pe măsură ce intervin date noi. Blockchain a câștigat popularitate după 2009, odată cu apariția monedei Bitcoin. Stuart Haber și W. Scott Stornetta au creat conceptul de blockchain (Internetul valorilor), date stocate în blocuri înlănțuite și securizate criptografic. În 2009, blockchain a devenit soluția pentru tranzacții rapide, securizate și descentralizate. În absența unei entități centrale care păstrează, administrează și taxează informația, valoarea (avocat, notar sau altă parte terță care garantează tranzacția), tehnologia păstrează în ecuație doar subiecții tranzacției, inițiatorul și beneficiarul, eliminând părțile terțe. În tehnologia blockchain nu există costuri de tranzacție, doar de infrastructură. Blockchain redefinește conceptul de schimb, excluzând intermediarii tranzacției, există doar emițător (producător) și destinatar (utilizator). Internetul Lucrurilor în Industrie (Industrial Internet of Things – IIOT) integrează mașinile inteligente, datele avansate și oamenii, într-un ecosistem performant și fluent.

IA ia decizia

Următoarea generație de modele și ecosisteme digitale de afaceri este determinată de IA, experiențele imersive, oglinzile digitale, gândirea axată pe eveniment, securitatea adaptivă continuă.

Democrația liberală este cel mai de succes și mai versatil model politic creat până acum. Oamenii gândesc în povești (narațiuni). Trei povești au marcat lumea după secolul al XIX-lea: fascistă – spulberată de Al Doilea Război Mondial, comunistă – încheiată în 1989, liberală – după 1990, ghidul și manualul indispensabil viitorului. Oamenii au învățat să gândească și să acționeze singuri, fără să dea ascultare preoților și tradițiilor înguste. Șosele largi, poduri rezistente, aeroporturi aglomerate, plaje cu oameni din toate colțurile lumii, întreprinderi virtuale au luat locul zidurilor, șanțurilor cu apă, gardurilor cu sârmă ghimpată.

Sistemul democratic suferă șocuri și perturbații din parte digitalizării. IA va lua conducerea și va decide în probleme privind transportul, finanțele, educația, sistemul de sănătate. Guvernele vor aștepta smerite ca un algoritm să le aprobe bugetele. Rețele blockchain și criptomonede vor restructura sistemul monetar. Guvernele vor inventa taxa pe date, pe informații. Digitalizarea și biotehnologia vor restructura economiile, societățile, corpul și mintea umană. Tehnologiile vor permite controlul asupra lumii interioare: să concepem și să creăm viață, să proiectăm creiere, să naștem și să ucidem gânduri și sentimente.

În secolul al XX-lea, oamenii s-au revoltat față de exploatarea muncii, acum se tem de irelevanța muncii și nu au cu cine să se războiască. Sindicalismul e în pericol pentru că cea mai mare parte a lucrătorilor sunt ori roboți, ori pulverizați în anonimitate. Până la a patra revoluție industrială, mașinile concurau omul doar în ceea ce privește abilitățile fizice, omul păstrându-le pe cele cognitive: învățare, înțelegere, analiză, decizie, comunicare. IA va concura cu rețelele neurale la calculul probabilităților și identificarea tiparelor, stocată într-o bază de date a experienței. IA dotată cu senzorii potriviți ar fi superioară inteligenței umane. Două abilități nonumane îi conferă superioritate: conectivitatea și updatarea, adică vom avea rețele de IA conectate. Democrația diseminează puterea de a procesa informațiile și de a lua decizii descentralizat (oameni și instituții), dictatura concentrează, centralizează informațiile și puterea. În forma actuală, democrația nu poate supraviețui fuziunii biotehnologiei cu IT&C. Fie democrația se va reinventa, fie oamenii vor trăi în dictaturi digitale. Toată puterea și bogăția s-ar putea să fie concentrate în mâinile unei elite minuscule, în vreme ce majoritatea oamenilor va suferi nu din cauza exploatării, ci a unui lucru mult mai grav – irelevanța.

Inegalitate biologică în locul inegalității economice

Progresele din biotehnologie s-ar putea să transforme inegalitățile economice în inegalitate biologică. Multă vreme pământul era cel mai important bun din lume. Politica era o luptă pentru controlul asupra pământului. În epoca industrială, mașinile și fabricile au împărțit oamenii în capitaliști și proletari. În secolul al XXI-lea, datele vor fi bunul cel mai de preț. Politica va fi o luptă pentru controlul asupra fluxului datelor. Google, Facebook, Baidu și Tencent sunt „comercianți de atenție”. Ne captează oferindu-ne informații, servicii și divertisment gratuite, după care ne vând atenția agențiilor de publicitate. Atenția este o resursă și o marfă, de aceea noi nu suntem clienții lor, ci produsul lor. Politicienii seamănă cu muzicienii. Instrumentul la care cântă e sistemul emoțional și biochimic uman. În viitor, bunul cel mai de preț îl reprezintă datele personale. Rețelele de socializare îndesesc țesătura socială. Oamenii duc o viață tot mai singuratică pe o planetă tot mai conectată. Viziunea Facebook asupra comunității este prima încercare explicită de a folosi IA pentru inginerie socială planificată centralizat, la scară globală.

După 4 miliarde de ani în care viața organică a evoluat prin selecție naturală, știința deschide epoca vieții anorganice, modelate prin design inteligent. Criza ce afectează cel mai mare experiment multicultural din lume, Uniunea Europeană constituită pe promisiunea valorilor liberale universale, reprezintă conflictul dintre problemele globale și identitățile locale.

Modelarea viitorului

Serviciile sociale au fost, în mod tradițional oferite ca soluții personalizate pentru cazurile individuale ale clienților individuali. Cu toate acestea, profesiile se schimbă pe măsură ce tot mai multe sarcini cognitive pot fi automatizate. Firmele de consultanță, avocatură, notariat, mediere își reevaluează modelele de afaceri. Rolul unui specialist se îndepărtează treptat de munca artizanală. Machine Learning, rețelele neuronale și automatizarea se ocupă cu informarea și proiectarea (precum și utilizarea) diferitelor aplicații ale acestor tehnologii în sistemul economic și social creând noi metode de lucru. Pentru a implementa tehnologia în sistemul social cu repercusiuni minime, este necesar să se dezvolte studii tehnologico-sociale, să adoptăm o abordare nuanțată a tehnologiei care să răspundă nevoilor specifice ale sistemului social. Aplicațiile tehnologiei informației trebuie contextualizate. Digitalizarea are efect imediat transparentizarea tuturor activităților economice și sociale și realizarea unui control total asupra investițiilor, relației cu cetățenii și autoritățile. Transformarea digitală a societății va modifica structural și funcțional întreaga societate. În economie vor dispărea ramuri și vor apărea altele la care nici nu ne gândim.