Organizația Internațională a Francofoniei (OIF), care sărbătorește a cincizecea aniversare în acest an, a fost înființată în 1970 ca Agenție pentru Cooperare Culturală și tehnică, devenită în 1997 Agenția Interguvernamentală a Francofoniei. În regiunea noastră, cu ocazia Conferinței ministeriale de la București, din 1998, a fost adoptată denumirea de Organizația Internațională a Francofoniei. De-a lungul anilor, Organizația s-a structurat, s-a modernizat, și-a reînnoit și și-a îmbogățit acțiunile, rețelele și partenerii. Ea a devenit un important actor multilateral și un model de diversitate, având ca misiuni: promovarea limbii franceze și a diversității culturale și lingvistice, promovarea păcii, democrației și a drepturilor omului, sprijinirea educației și formării, a învățământului superior și cercetării, precum și dezvoltarea cooperării în serviciul dezvoltării durabile. O atenție deosebită se acordă femeilor, tinerilor și accesului la TIC.

O organizație care „aduce oamenii în centrul misiunilor sale”

În fața crizei multilateralismului, Francofonia este mai prețioasă ca niciodată. Cu cele 88 de state și guverne prezente pe cinci continente, OIF este cea mai mare organizație internațională cu vocație universală după ONU, care se remarcă prin originalitatea acțiunii sale „Reconcilierea umanității cu planeta” – sesiunea 36 a Conferinței ministeriale a Francofoniei, care a avut loc la Monaco, pe 30 octombrie 2019, având ca subiect urgența climatică, o temă universală de cea mai arzătoare actualitate, la care Francofonia și-a adus contribuția prin acțiuni concrete pe teren. Facilitarea accesului la energie în Africa este un exemplu și, în același timp, o garanție a reușitei politicii climatice și o cale de asigura pacea și stabilitatea mondială. Secretara generală a Francofoniei, doamna Louise Mushikiwabo, dorește „să aducă oamenii, și mai ales pe cei mai tineri, înapoi în centrul misiunilor noastre”, acolo unde avem o valoare adăugată reală. Este o chestiune de ancorare a limbii franceze în realitățile de zi cu zi ale lumii, în special economice, pentru a o face mai prezentă și utilă în lumea digitală, pentru a o face un instrument de succes! Este vorba, de asemenea, de a miza pe educația și formarea tinerilor, în special a fetelor. În același spirit, secretara generală a Francofoniei a dat o nouă coerență acțiunii politice a Organizației prin adoptarea „unei abordări diferențiate, care să ia în considerare particularitățile fiecărei crize, fiecărui conflict”, convinsă că este, de asemenea, cel mai bun mod de a „reconcilia populațiile cu multilateralismul” într-un moment în care multilateralismul trece printr-o criză profundă. În discursul ținut la Conferința ministerială de la Monaco, ea a precizat: „Multilateralismul francofon, dimpotrivă, se bucură de un climat de încredere unic prin valori umaniste comune, valori pe care trebuie să le promovăm mai mult ca niciodată în organizațiile internaționale, care constituie un adevărat laborator pentru construirea dialogului, consultării și convergenței, locul în care divizarea între Nord și Sud este depășită”.

O acțiune regională integrată într-un cadru strategic global

Cele 88 de țări membre și observatoare ale OIF provin de pe toate continentele, aducând atât diversitate, cât și priorități diferite în ceea ce privește așteptările față de francofonia instituțională. Acțiunile realizate de Biroul Regional pentru Europa Centrală și de Est (BRECO) fac parte din Planul de acțiune regional, care se bazează pe cooperarea multilaterală într-o logică de gestionare bazată pe rezultate, în conformitate cu principiile directoare ale cadrului strategic al Francofoniei 2015-2022, în special subsidiaritatea, pertinența, parteneriatul, integrarea și caracterul măsurabil. Francofonia și-a făcut din tineri și femei ținte prioritare de acțiune. Am avut încredere în tineri pentru a-i implica suficient în acțiunile noastre. În același mod, am pus femeile în centrul reflecțiilor și al acțiunii, în special prin sprijinirea axei de cercetare „Francofonia și drepturile omului”, implementată de Centrul Regional francofon de Cercetare Aplicată în Științe Sociale (CEREFREA – Villa Noel). Anul 2017 s-a încheiat cu Conferința femeilor francofone, ocazie cu care s-au lansat rețeaua femeilor antreprenoare francofone și apelul de la București, care a alimentat reflecția asupra dezvoltării Strategiei pentru promovarea egalității de gen, a drepturilor și a autonomizării femeilor și fetelor, adoptată de șefii de stat și de guvern la Sommet-ul Francofoniei din 2018 de la Erevan. Prin acțiunile dedicate protecției mediului și dezvoltării durabile, promovării diversității culturale și lingvistice în Francofonie, consolidării capacității actorilor pentru o mai bună difuzare a limbii franceze în regiune, am încercat să luăm în considerare toate aceste aspecte. Am organizat cu Institutul Francofoniei pentru dezvoltare durabilă (IFEF) în aprilie 2019, la Sofia, în Bulgaria, un atelier de lucru privind instrumentele de analiză sistemică a sustenabilității și rapoartele naționale voluntare, de mare importanță pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă 2030 (ODD), în parteneriat cu Ministerul mediului și apei din Bulgaria. Amintesc, de asemenea, Forumurile Regionale pentru tineret și piața muncii verzi, 2018, Tulcea (România) și Gjakova (Kosovo) 2019, organizate în parteneriat cu autoritățile din România și Kosovo. În regiunea noastră, unde limba franceză nu are statut oficial în niciuna dintre țările membre sau observatoare, Francofonia este un privilegiu de a dialoga și colabora. Relația dintre Francofonie și țările din Europa Centrală și de Est este o relație făcută să dureze, după cum au arătat sărbătorile organizate în România și Bulgaria cu ocazia celei de-a XXV-a aniversări a aderării lor la Organizația Internațională a Francofoniei, precum și numeroasele evenimente care au loc în fiecare an în regiune pentru a celebra Ziua Internațională a Francofoniei. Activitățile BRECO acoperă, prin urmare, cele patru misiuni ale Francofoniei, cu accent pe consolidarea competențelor lingvistice ale funcționarilor publici și ale profesorilor de franceză și ale celor care predau în limba franceză, precum și pe promovarea egalității de gen și a inițiativelor privind cele mai bune forme de „a trăi împreună” destinate tinerilor. Centrul regional francofon pentru Europa Centrală și de Est (CREFECO), structura a OIF din Sofia, Bulgaria, care este atașată administrativ la BRECO, implementează toate cursurile de formare națională și regională pentru profesorii de franceză.

Limba franceză și Francofonia în era digitală

Noile tehnologii, ca pârghie de dezvoltare, au fost întotdeauna o prioritate pentru Francofonie și operatorii săi. Sommet-ul de la București, din 2006, a abordat problema noilor tehnologii aplicate la învațământ. În cadrul Summitului de la Kinshasa (2012), statele membre și guvernele Francofoniei au dorit să elaboreze o strategie a francofoniei digitale Orizont 2020 pentru a deveni parte activă în transformarea digitală, inclusiv prin implicarea creativității tinerilor. Printre diferitele axe ale acestei strategii, a fost evidențiată contribuția la producția și promovarea conținutului în limba franceză și a noilor moduri de exprimare digitală. Tema celui de-al XVIII-lea Sommet francofon prevăzut pentru 12 și 13 decembrie 2020 în Tunisia va fi „Conectivitatea în diversitate și solidaritate în spațiul francofon: Digitalul, un vehicul pentru dezvoltare și solidaritate în spațiul francofon”. De la Sommet-ul de la București, Fondul francofon al „inforutelor” gestionat de OIF a jucat un rol important în prezența limbii franceze în lumea digitală în țările din Sud și în Europa Centrală și de Est. Aceasta a contribuit la finanțarea inițiativelor multilaterale de producere a conținutului în limba franceză, în conformitate cu orientările generale ale Francofoniei. Grupul de lucru digital al Francofoniei ar trebui să permită Sommet-ului de la Tunis să ghideze programele OIF cu privire la acest subiect prioritar.

Astăzi, franceza este a patra limbă a internetului și pe piața extrem de competitivă și exponențială a conținutului gratuit pentru educație (cursuri online importante; resurse educaționale gratuite), oferta francofonă ocupă poziții relativ bune, în măsura în care, potrivit raportului din 2018 privind starea Francofoniei digitale, franceza este a treia limbă ca utilizare în CLOM.

Limba franceză în Europa

În contextul evoluțiilor la nivel european, preocupările cu privire la evoluția locului limbii franceze sunt numeroase. La 6 februarie 2020, secretarul general al Francofoniei s-a pronunțat pe această temă în ziarul Le Monde, considerând că divorțul dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană trebuie să conducă la o reechilibrare a limbilor în favoarea limbii franceze în instanțele comunitare: „Eu nu sunt pentru războiului între limbi. Eu care vorbesc cele patru limbi ale țării mele (Rwanda), cunosc foarte bine beneficiile și bogăția coabitării lor fericite. Nu cred că este posibil sau chiar de dorit ca limba engleză să dispară din cenaclurile europene”.

Diversitatea lingvistică și culturală se află în centrul proiectului european. În cartea sa Alteritatea Europei, filozoful Marc Crépon reamintește că bariera lingvistică rămâne unul dintre ultimele bastioane ale diversității culturale, ale caracterelor diferite ale popoarelor dintr-o Europă unită și că identitatea unui popor depinde de importanța pe care o atribuie limbii sale. Sunt încrezătoare în locul pe care franceza îl va ocupa în acest mozaic.

Francofonia în România

România, în vorbele și faptele sale, își dovedește în mod constant atașamentul față de limba franceză și de Francofonie. Un exemplu îl constituie bursele Eugène Ionesco, care permit francofonilor, în special de pe continentul african, să vină să studieze în România. Ne gândim, de asemenea, la Vade mecum cu privire la utilizarea limbii franceze în organizațiile internaționale, pe baza căruia OIF și partenerii săi oferă în fiecare an cursuri de formare în franceză pentru aproape 700 de oficiali și diplomați români. Atașamentul României față de Francofonie este evident și în prosperitatea ei, cu multe companii, uneori chiar străine sau multinaționale, care recrutează bilingvi francofoni.

În 2013, a fost inaugurată Piața Francofoniei pentru a sărbători cea a XX-a aniversare a aderării României la OIF. Din 20 martie 2017, bustul fostului președinte al Senegalului, Leopold Sédar Senghor, unul dintre părinții fondatori ai Francofoniei instituționale, domnește în această piață. Un eveniment francofon major organizat în România a fost cea de-a doua Conferință femeilor francofone. Peste 700 de femei din întreaga lume s-au adunat la București pentru o conferință bogată în dezbateri și întâlniri. Cu această ocazie, a fost lansată Rețeaua de femei antreprenori francofoni, operațională din 8 martie 2018, al cărei președinte este o româncă, doamna Monica Jiman. România și francofonii sunt o istorie făcută să dureze, iar tinerii vor măsura toate oportunitățile pe care le poate oferi această limbă. A vorbi franceza – aceasta face o diferență!

Rennie Yotova este directoare a Biroului Regional pentru Europa Central și de Est (BRECO) al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF).