La Gaudeamus, în târgul de cărți, e chiar ca la târg. Numai că e târg de deșteptăciune. Oricine dă de-o carte se face cât de puțin mai deștept decât fusese. Cu atât mai mult dacă se-nvârtește prin ditamai târgul. Și locul, și standurile, și umblatul printre ele, și aerul la propriu, ăla de inhalat, și zarva sunt mai de târg decât în alți ani.

Întâi și-ntâi, e firma nouă: Târgul Gaudeamus Radio România. Președintele director general al Societății Române de Radiodifuziune, Georgică Severin, zice să luăm aminte la brandul complet, cu numele inițiatorului și organizatorului, pentru că e unic de felul ăsta nu numai la noi: nu vine din piața editorială, deci e imparțial și aduce și răspândirea publică.

Că lumea dă năvală la târgul de cărți, simt inclusiv dezinteresații, din „târâișul șarpelui” care-i coloana de mașini și din înghesuiala din autobuze, pe drumul spre Romexpo.

Mircea Dinescu se bucură că „există o întoarcere spre carte” care atrage lumea, „cu emoția de a pipăi o carte și pe autor, la târg”. E copreședinte de onoare al ediției actuale, împreună cu Ion Caramitru – un fel de rememorare, că se împlinesc 30 de ani de la decembrie ’89. „E foarte complicat și obositor să faci într-o singură zi turul tuturor standurilor. Marele avantaj al unui târg este că îți poți cumpăra cartea la un preț mai mic și că îți permiți luxul să cumperi mai multe decât dacă te duci la librărie”, zice Caramitru și face un apel să se reediteze o carte de Eminescu pe care zice că a citit-o în anii ’60 și de-atunci n-a mai văzut-o, n-a mai auzit nimic despre ea: „Fragmentarium”. Să nu fi băgat de seamă volumul XV „Fragmentarium. Addenda ediției”, apărut în 1993 din Opere de Eminescu, ediția critică întemeiată de Perpessicius?! Să fi dus mai în urmă cu 15-20 de ani un „Fragmentarium” eminescian apărut în 1981?

Într-un asemenea iureș de cărți, autori, editori, cititori, privitori e de admis că titlurile se mai amestecă, anii se aproximează, recunoașterea figurilor se mimează: „M-ați publicat prin optzeciși… Eram student”. Se amestecă și vorbele, unele se mai și aud, cele mai multe nu se disting pe la prezentări, lansări, iar eventuala compensare dată de privitul de sus, de pe trepte, nu mai e, pentru că nu mai e „farfuria” sau „pălăria” (depinde de perspectivă) a pavilionului clasic. Acum e plafonul ca de târg, cu acustica în care se suprapun Patapievici, Răzvan Theodorescu, Alex Ștefănescu, academicianul Nicolae Zamfir, profesorul Ioan Bogdan Lefter. Trece Cărtărescu. Mariana Mihuț și Victor Rebengiuc citesc din „Dimineața actrițelor” de Anca Hațiegan, de la Polirom. Radu Vișan îl atrage pe prim-ministrul Ludovic Orban la „Copacul cu răvașe”. Președintelui Klaus Iohannis, un tânăr îi oferă lucrarea de licență „Destinația Cotroceni”, pe tema alegerilor prezidențiale. Radu Paraschivescu e autorul celei mai râvnite cărți a târgului: „Omul care mută norii. Șapte întâmplări”, la Humanitas. Corina Sabău aduce un roman scurt, dur: „Și se auzeau greierii”, tot de la Humanitas. Doina Popescu Brăila vine cu „Ambulanța pentru literatură” și cu ce cară prin toată țara cu ea: „Ardei iuți”, „Copilul Dunării”, „Pisica cu papion”. Stejărel Olaru la Corint aduce rememorări cu „Maria Tănase. Artista, omul, legenda”. Teodor Brateș revendică „Dreptul la replică” față de sacadarea „Cu televizoru’ ați mințit poporu’!”, titlu pe trei volume mari și grele, fiecare pentru câte una din zilele de 22, 23, 24 decembrie 1989 în Studioul 4 al TVR, volume apărute la Integral. Editura Gama împlinește 25 de ani: „Povestea Gama este, de fapt, suma poveștilor de viață ale copiilor pe care i-am cunoscut și cu care am lucrat în tot acest răstimp”, spune Diana Mocanu, directorul general al editurii. Trofeele Gaudeamus prin votul publicului le primesc Humanitas (locul 1), Polirom (locul 2), Grupul Editorial Art (locul 3). Academia de Studii Economice din București primește Premiul Educația. Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași obține Premiul de Excelență. Elevele Anamaria Petcu, de la Liceul Teoretic „Grigore Moisil” din Timișoara (locul 1), Alexandra Pop, de la Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” din Cluj-Napoca (locul 2), Alexandra Prică, de la Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Constanța (locul 3) sunt laureatele Concursului Național de Lectură „Mircea Nedelciu”, animat la Radio România Cultural de Mirela Nicolae împreună cu Mara Alecu, încă o infirmare a preconcepției că tinerii de azi nu citesc. Ba citesc, din moment ce prin târg au trecut 115.000 de vizitatori.

Foto: www.gaudeamus.ro