Convorbire cu dr. MOHAMED KETATA, directorul regional pentru Europa Centrală și Orientală al Agenției Universitare a Francofoniei

Agenția Universitară a Francofoniei (AUF) este una dintre primele organizații francofone, creată în 1961 sub numele de „Asociația Universităților Parțial sau Integral de Limba Franceză – Universitatea Rețelelor de Expresie Franceză” (AUPELF-UREF). Asociația s-a alăturat Francofoniei instituționale în 1989, la Sommet-ul șefilor de stat și de guvern de la Dakar, devenind operatorul direct al Sommet-ului francofon pentru învățământ superior și cercetare. În 1998, numele i-a fost schimbat în „Agenția Universitară a Francofoniei”, cunoscut astăzi în întreaga lume. Directorul regional al AUF pentru Europa Centrală și Orientală, Mohamed Ketata, împărtășește cititorilor revistei Laudatio gânduri despre cum Francofonia se regăsește în spațiul universitar românesc și despre cum reverberează în mediul economico-social autohton, facilitând deschiderea către lumea francofonă și dincolo de ea.

 

Domnule director, misiunea AUF ca operator direct al Francofoniei pentru învățământul superior și cercetare a fost gândită, de la bun început, a fi una deosebit de generoasă. Ea vizează un domeniu nodal în peisajul economic și social, cel al școlii de vârf. Puteți sintetiza această misiune amplă în câteva cuvinte?

AUF își propune să sprijine instituțiile membre în abordarea provocărilor dinamice ale învățământului superior în ceea ce privește calitatea formării și cercetării, buna guvernanță universitară, capacitatea de inserție profesională a absolvenților, contribuția la dezvoltarea țărilor din care fac parte. În această perspectivă, AUF și-a stabilit la ultima sa Adunare generală de la Marrakech, din 2017, nouă axe strategice care-i articulează misiunea, dintre care reamintesc asigurarea calității învățământului superior, structurarea și dezvoltarea cercetării într-un cadru național și internațional, intensificarea dialogului dintre mediul academic și mediul de afaceri, dezvoltarea culturii și practicii antreprenoriatului, consolidarea contribuției la dezvoltare economică, socială, de mediu și culturală, precum și deschiderea internațională.

Aceste coordonate sunt complexe și vizează un spațiu francofon de o mare diversitate în privința specificității culturale și lingvistice a universităților membre, modelul de guvernanță, nivelul de performanță academică și de cercetare. Care este mecanismul instituțional și organizațional implementat de AUF pentru a-și eficientiza activitatea?

AUF este o organizație matricială, care combină criteriile funcționale cu cele geografice. Direcțiile centrale sunt organizate pe funcții tradiționale (resurse umane, finanțe, digital etc.), iar desfășurarea în teren se face prin intermediul direcțiilor regionale. Se permite astfel luarea în considerare deopotrivă a nevoilor comune, precum și a particularităților fiecărei regiuni. Direcția noastră deservește universitățile membre din Europa Centrală și de Est. Având în vedere că în această regiune limba franceză nu are statut protejat, principala misiune a AUF este de a (re)crea ecosisteme francofone propice practicării ei. Eforturile noastre se concentrează, înainte de orice, pe sprijinirea francezei ca limbă de instruire în universitățile din regiune și ca instrument de cooperare inter-universitară. Apoi, vorbim despre stabilirea de parteneriate și cu lumea profesională, pentru a promova franceza ca limbă profesională și pentru a îmbunătăți capacitatea de inserție a tinerilor pe piața muncii.

Ați atins punctul esențial, cel al limbii franceze, care se află în centrul acțiunii dumneavoastră. Conform raportului OIF din 2018 privind „Limba franceză în lume”, din 2014 până în prezent aceasta a înregistrat o creștere cu 9,6% a numărului de vorbitori. Cum apreciați că se prezintă dinamica limbii franceze în regiune și în special în România?

Limba franceza și Francofonia se prezintă bine atât în România, cât și în întreaga lume. Numărul vorbitorilor de limba franceză se menține în România, fapt remarcabil în contextul demografic actual. În plus, conform celor mai recente cifre publicate de Centrul pentru studiu și reflecție asupra lumii francofone, aceasta cuprinde 512,5 milioane de vorbitori la nivel global, mult mai mult decât estimările pe care tocmai le-ați menționat. Dar dincolo de cifre, realitățile românești sunt încurajatoare pentru că aici se înregistrează peste un milion de elevi care învață franceza, mai mult de o mie de actori-cheie în predarea acestei limbi (profesorii de franceză), mai mult de o sută de filiere francofone în universitățile din România. Prezența României în Francofonia universitară este foarte puternică: cu cele 50 de universități membre, România ocupă locul al treilea, după Franța și Algeria, în rândul membrilor AUF.

„Acțiunea noastră are loc într-un mediu favorabil, pentru că în România există aproximativ 3.000 de companii francofone, a căror contribuție la PIB-ul României se ridică la 17%.”

Ați menționat, de asemenea, o particularitate a regiunii, legată de lipsa unui statut protejat al limbii franceze. Aveți în vedere acțiuni specifice pentru a depăși această constrângere?

Chiar dacă nu există un statut protejat al limbii franceze, avem un avantaj important în țara dumneavoastră: franceza în România este o alegere. Românii iubesc franceza și o practica! Noi alimentăm acest teren favorabil cu un set de proiecte și acțiuni structurante, dintre care amintesc: punerea la dispoziția universităților de lectori și de stagiari FLE (franceza ca limbă străină), formarea formatorilor, acțiuni care facilitează profesionalizarea și inovarea educațională în rândul profesorilor vorbitori de limbă franceză, precum și multe alte inițiative de acest gen.

În percepția colectivă, limba franceză este adesea considerată elitistă și mai puțin favorabilă afacerilor în comparație cu alte limbi. Cu toate acestea, în ultimii 30 de ani, investitorii francofoni și mai ales cei de origine franceză sunt foarte prezenți în România. Cum a influențat „francofonia economică” practicarea limbii franceze în România și, în general, în regiune?

AUF a ales o cale strategică câștigătoare: cea a unei „francofonii utile”. Așa cum am menționat mai devreme, inserția profesională a tinerilor se află în centrul preocupărilor noastre. Acțiunile pe care le întreprindem oferă tinerilor oportunități suplimentare și șanse pentru a reuși pe piața muncii. Încurajăm și cofinanțăm stagii în companii vorbitoare de limba franceză, sprijinim mobilitatea internațională a studenților la sfârșitul studiilor de licență și de masterat, organizăm mese rotunde tematice cu profesioniști etc. Acțiunea noastră are loc într-un mediu favorabil, pentru că în România există aproximativ 3.000 de companii francofone, a căror contribuție la PIB-ul României se ridică la 17%. Economia francofonă este, prin urmare, o realitate în România și acest lucru nu poate decât să-i încurajeze pe tineri în mai buna cunoaștere a limbii franceze. 

În multe universități din regiune și, desigur, în România, acțiunea francofonă este concentrată în jurul „Centrelor de reușită universitară” (CRU). Cum s-au născut aceste centre și care este rolul lor în mișcarea universitară francofonă?

Crearea acestor centre este răspunsul AUF la nevoile contextuale ale regiunii. Este vorba despre înființarea în universitățile din regiune care doresc să facă acest lucru a unor spații didactice dotate cu resurse educaționale și echipamente tehnice necesare îmbogățirii și modernizării mijloacelor și modalităților de predare a limbii franceze, pentru a crește atractivitatea ofertei universitare specifice și pentru a crește vizibilitatea acțiunilor desfășurate în această limbă. Aceste CRU constituie punctul focal al activității francofone a universităților, facilitând colaborarea și comunicarea între echipele pedagogice francofone din cadrul fiecărei universități, la nivel inter-universitar și cu mediul socio-economic. Astăzi avem 55 de centre în regiune, dintre care aproximativ 20 în România.

„Francofonia universitară este un spațiu de împărtășire și solidaritate activă, în care membrii se îmbogățesc reciproc și la care România a avut și are o contribuție semnificativă.”

Există și alte proiecte emblematice în România ale direcției regionale pe care o conduceți și pe care doriți să le menționați pentru cititorii noștri?

Există multe alte proiecte, dar mă voi concentra doar pe cele legate de componenta de cercetare. Avem programul de burse „Eugen Ionescu”, care este o investiție remarcabilă a României în cercetarea științifică de excelență. Acest program permite doctoranzilor și cercetătorilor din instituțiile membre AUF din statele membre și observatoare ale OIF și din Algeria, să beneficieze de cel puțin trei luni de formare într-una din instituțiile românești de învățământ superior, recunoscute pentru excelența lor, într-o varietate de domenii de formare și cercetare. AUF sprijină, de asemenea, Centrul Regional de Cercetare Avansată în Științe Sociale (CEREFREA Villa Noël), fondat de Universitatea din București, de Colegiul Noua Europă din București, de Noua Universitate Bulgară din Sofia și de Ambasada Franței în România. Vocația acestuia este de a crește vizibilitatea comunității științifice francofone de înalt nivel în științele sociale și umane în regiunea Europei de Sud-Est.

România este unul dintre pilonii mișcării francofone din regiune. Am vorbit despre proiectele AUF și impactul acestora asupra României. Care este, după părerea dumneavoastră, contribuția României la Francofonie, la dimensiunea universitară?

Într-adevăr, Francofonia universitară este un spațiu de împărtășire și solidaritate activă, în care membrii se îmbogățesc reciproc. România a avut și are o contribuție semnificativă în schimbul de experiență cu alte universități din regiune, la consolidarea capacității universităților moldovenești, ucrainene, precum și la integrarea profesională a tinerilor din regiune. Bursele „Eugen Ionescu”, pe care le-am menționat mai devreme, sunt o contribuție din partea României la nivel mondial, cu cei 875 bursieri, din aproximativ 40 de țări ale lumii.

Adresez acum o întrebare profesorului Mohamed Ketata. Care credeți că sunt punctele forte ale învățământului românesc și care sunt aspectele în care este loc de progres? 

România este o țară europeană cu un sistem de învățământ superior care a evoluat considerabil după aderarea la Procesul de la Bologna. Astăzi, trei universități românești fac parte din rețeaua universităților europene. România este o țară primitoare pentru studenții străini, în special în domeniul ingineriei și medical. Universitățile românești trebuie să facă progrese în găsirea de soluții pentru menținerea tinerilor absolvenți din specializările foarte solicitate la nivel internațional. Sunt foarte încrezător în perspectivele României, mai ales în învățământul superior și în cercetare. 

Vă mulțumesc, domnule director, și vă doresc o excelentă continuare a misiunii francofone a domniei voastre!