Iniațiva lansării unui volum care să aducă laolaltă aspecte care țin de cercetarea fundamentală și aplicativă în domeniile filosofie și economie, dar și care privesc arii adiacente acestora a avut-o, în anul 2015, prof. univ. dr. Vasile Macoviciuc, pe vremea aceea director al Departamentului de filosofie și științe socio-umane, Facultatea de Management, Academia de Studii Economice din București, și ulterior director-fondator al Centrului de Cercetări al Departamentului de filosofie și științe socio-umane. Pornit ca lucrare de sine stătătoare, volumul Filosofie și Economie s-a transformat într-o serie editorială care a preluat această titulatură, fiecare apariție individuală primind și un subtitlu care acoperă o zonă de cercetare specializată, dar și una multi- și pluri-disciplinară. Coordonarea volumelor a fost asigurată și de conf. univ. dr. Loredana-Cornelia Boșca, actualmente director al Centrului de cercetări al Departamentului de filosofie și științe socio-umane, și conf. univ. dr. Lucia Ovidia Vreja, cadre didactice ale Departamentului de filosofie și științe socio-umane. Volumele au fost publicate la Editura ASE, cu sprijinul permanent al doamnei Simona Bușoi, director al editurii. La apariția acestui volum au contribuit membrii Departamentului de Filosofie și Științe Socio-umane, colegi de la Departamentul de management al Facultății de Management, ASE, București, cadre didactice de la alte facultăți și departamente ale ASE București, precum și cercetători ai Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru”, Academia Română.

I. Teme și realități contemporane

Editarea unui astfel de volum se fundează pe cel puțin două elemente interconectate. Primul se referă, pe de o parte, la necesitatea evidentă de a oferi un fundament conceptual-filosofic cercetărilor din domeniul economiei, mai ales în contextul unor schimbări semnificative, la nivel socio-economic, care au loc în lumea actuală; pe de altă parte, se referă la semnificația aparte pe care o au, în zilele noastre, cercetările multi-, inter- și pluridisciplinare, precum și dialogul între cercetătorii din diferite domenii și arii de specializare. Al doilea element este legat de importanța sporită care se acordă, în foarte multe zone geografice, impactului social, cultural și moral al cercetărilor din orice domeniu – în cazul de față, colecția de volume găzduind o dezbatere de idei care, pe lângă miza științifică, are și rolul de a exprima convingerea că rezultatele oricăror investigații științifice trebuie orientate către scopuri care țin de om, considerat atât în individualitatea lui, cât și ca făuritor și membru al societății.

Primul volum al colecției poartă titlul Filosofie și economie. Teme și realități contemporane. Fără să fie neapărat vorba despre o intenție nemărturisită care a stat la baza rezultatelor, volumul se constituie nu numai ca o cercetare științifică fundamentală și aplicativă, ci și ca un program al întregii colecții, iar acest lucru este observabil chiar din titlu. Câteva contribuții-reper au rolul de a configura o cheie de lectură pentru toate celelalte studii prezente în volum, la fel de performante din punct de vedere științific. Astfel, studiul acad. Alexandru Surdu intitulat De la economia politică la politica economică, surprinde chiar acest aspect al cuprinderii unei arii care pornește de la chestiuni abstract-conceptuale și ajunge la aplicații efective. Textul elaborat de acad. Alexandru Boboc și intitulat Homo œconomicus ca tip-uman și formă de viață justifică, în economia întregului program de cercetare al seriei, ideea unei integrări filosofice a dimensiunii economice. Sergiu Bălan nuanțează aceste aspecte conceptuale în studiul Omul economic – agent rațional și ființă culturală, iar Loredana Cornelia-Boșca procedează la o resemnifcare religioasă a conceptului aparținător filosofiei științei economice – homo œconomicus – în studiul Critica economiei convenționale și a paradigmei homo œconomicus în filosofia economiei islamice. Valentin Cojanu are în vedere același concept, dar din perspectiva socio-morală și economică, în articolul Interesul propriu și modernitatea lui homo œconomicus. Studiul lui Ionuț Anastasiu, Paradigma interacționismului simbolic în științele sociale, plasează discuția la nivelul simbolismului în științele sociale, fapt care oferă, în economia lucrării, un temei interpretativ al semnificațiilor simbolice ale cuplului filosofie-economie, iar Octavian-Dragomir Jora, în studiul Premiile Nobel pentru economie, într-o hermeneutică libertară (2007-2014). Despre civilizația dialogului epistemic în cultura economică recentă, are în vedere reperele de recunoaștere socială a contribuțiilor în economie – considerată atât ca știință, cât și ca practică –, ridicând dialogul epistemic la nivelul de element ce ține de civilizație, autorul fiind angajat ideatic în tradiția filosofică și economică libertariană. Relevanța la nivel organizațional a cuplului filosofie-economie este redată de Ion Popa și Cristina Vlăsceanu în articolul Tendințe actuale în practicile de succes ale managementului resurselor umane, iar studiile lui Octavian Rujoiu, Utilizarea celebrităților în publicitate și impactul asupra consumatorului, și Dragoș Bîgu, O perspectivă etică asupra relațiilor personale, prezintă aspecte ce țin de etică, sociologie, advertising și comportamentul consumatorului. Andrei Josan, în articolul Abordări teoretice despre mecanismele subdezvoltării, aduce în prim plan abordarea la nivel istoric a unor aspecte ce țin de filosofia științei economice, iar Nicolae Georgescu, Ion Vorovenci și Vasile Macoviciuc dezbat o temă inedită și fecundă, referitoare la viziunea lui Eminescu asupra chestiunilor economice. Tabloul dezbaterilor la nivel conceptual-normativ este întregit de Vasile Deac și Cosmin Dobrin, în studiul Sistemul de norme și valori ale managerilor – element fundamental în managementul strategic al organizației, care scoate în evidență semnificația prescriptivă a cercetării fundamentale interdisciplinare specifce filosofiei științei economice.

Volumele al doilea, al treilea și al patrulea poartă titlurile: Etică și raționalitate economică, Sensuri ale utilității în științele socio-umane și Temeiuri axiologice ale comportamentului economic, respectiv. Comparativ cu primul – cu rol programatic –, acestea acoperă câmpuri mai specializate, tratate din diferite perspective științifice.

II. Etică și raționalitate economică

Linia dominantă a volumului al doilea, publicat în 2016, este reprezentată de o reconsiderare a con­ținutului conceptului de raționalitate, cu accent pe aspectele filosofice și economice. Unele dintre studii propun și perspective speculative, și teoretico-metodologice asupra raționalității, iar altele se axează pe relevanța practică, etic­comportamentală și socio­-morală a respectivului concept. De menționat, în acest sens, ar fi următoarele: acad Alexandru Surdu, Problema trecerilor dintre orânduirile economice; Viorel Vizureanu, Precizări cu privire la conceptul de glocalizare; Carmen Nadia Ciocoiu, Claudiu Cicea, Corina Marinescu, Caracteristicile și rolul inovației sociale în economia contemporană; Sergiu Bălan, Teme și orientări fundamentale în antropologia economică; Henrieta Anișoara Șerban, Prudența în filosofie și economie. Câteva instantanee.

III. Sensuri ale utilității în științele socio-umane

Volumul al treilea (2017) aduce în atenție conceptul cu relevanță perpetuă pentru filosofie și economie: utilitatea. Pornind de la studii care plasează discuția în vecinătatea tărâmului metafizic­-speculativ, precum cel al lui Dragoș Popescu, În jurul conceptului de utilitate, dintr-o perspectivă hegeliană, lucrarea parcurge etape de concretizare, care o orientează spre abordări ce asezonează abordarea ideală cu notele unor concepte ale practicii economice. Este discutat, de pildă, conceptul pragmatic, dar și speculativ de „piață a ideilor”, în contribuția autorilor Octavian­-Dragomir Jora și Mihaela Iacob, Agorele (și bazarurile) ideilor – între utilitate și (ne)prețuire. Tot ca repere sunt de semnalat studii precum: Viorel Cernica, Judecăți comune și prejudecăți filosofice despre utilitate; Loredana-­Cornelia Boșca, „Utilitatea” și deficiențele studiilor actuale despre antropologia/antropologiile Islamului; Dragoș Bîgu, Abordarea utilitaristă asupra interesului public; Ștefan-Dominic Georgescu, Adevărul-utilitate. De la teoria cunoașterii la etică și economie; Vlad Roșca, Utilitatea emoțională a jocului sportiv pentru suporteri; Radu Uszkai, Raționalitate și utilitate la Robert Nozick: între evoluționism și funcționalism; Ionuț Anastasiu, Paradigma funcționalistă în științele sociale: problema schimbării și a echilibrului social la Vilfredo Pareto – acestea întregind tabloul supraîntins de ideea de raționalitate, care cuprinde trasee cognitive de la sport la evoluționism, de la echilibrul social la valorizare și de la antropologia religioasă la semnificația utilitaristă a adevărului.

IV. Temeiuri axiologice ale comportamentului economic

Specificul volumului al patrulea – cel mai nou apărut, publicat în 2018 – este dat de o tratare predominant intensivă a unei zone restrânse sub aspect epistemic, dar vastă sub aspectul posibilităților interpretative: teoria valorilor și aplicațiile acesteia. Evidența caracterului firesc al titlului – dată de faptul că axiologicul coboară, în mod necesar, în comportament, în contextul în care trăsătura fundamentală a valorilor este tocmai valabilitatea lor efectivă, practică – este susținută și de câmpurile acoperite de studiile prezente în volum, care sunt grupate sub imperiul unor concepte precum: epistemologia economiei, mentalitatea economică, particularitate culturală, valoare etică sau comportament economic. Puncte de reper tematice regăsim în articole precum: Mihail­Valentin Cernea, Neutralitatea axiologică a economiei pozitive. O iluzie?; Lucia Ovidia Vreja, Socializarea și rolul său în interiorizarea valorilor și normelor sociale; Cristina Voinea, O evaluare critică a proprietății intelectuale; Ilie Pintea, Profilul mentalității economice a românilor în viziunea lui Constantin Rădulescu Motru; Dumitru Miron, Provocări la adresa statului bunăstării în condițiile avansării economiei internaționale dinspre sectoarele secundar și terțiar către cel cuaternar.

Un demers publicistic trebuie, potrivit convingerii autorului acestor rânduri, să ofere și o motivație a lecturii. Seria editorială Filosofie și Economie îndeplinește prin alăturarea celor două domenii de cercetare un imperativ al decenței teoretice și practice, care arată că singura acțiune reușită este cea condusă de gândire, în condițiile în care și fapta reverberează în gând.