Convorbire cu ES Doamna MICHÈLE RAMIS, Ambasadoarea Republicii Franceze în România

Francofonia instituțională este în sărbătoare anul acesta, deoarece 2020 marchează cea de-a 50-a aniversare a Francofoniei instituționale și a 30-a aniversare a Francofoniei în România. Părinții fondatori ai Francofoniei, Leopold Sédar Senghor, Habib Bourguiba, Hamani Diori și Prințul Norodom Sihanouk al Cambodgiei, au pus, în anii ‘60, franceza în slujba solidarității, dezvoltării și apropierii dintre popoare. Cum au evoluat valorile purtate de limba franceză? Care sunt cele care animă limba franceză în lumea complexă de astăzi, în această epocă a schimbărilor profunde, zguduită de noile tehnologii, dar și de crize și conflicte recurente?

Dezvoltarea globalizării după anii ‘60 a diversificat relațiile internaționale, care din bilaterale au devenit, indiferent de contextele politice, economice și culturale, multilaterale în esență. Francofonia este o instituție. Este, de asemenea, și mai presus de toate un ideal. Exprimă valori pe care le dorim universale. Cu toate acestea, viața de zi cu zi ne îndeamnă la vigilență și ne obligă la o mobilizare constantă pentru a promova, împreună, idealurile afirmate de membrii Francofoniei și dincolo de aceasta. Sarcina este imensă, iar continuarea acestor idealuri ne obligă să asumăm responsabilități enorme în domeniile drepturilor omului, egalității de gen, democrației, statului de drept, al sănătății și al luptei împotriva sărăciei, al dezvoltării durabile, în special în sectoarele conservării mediului, gestionării energiei și dezvoltării agriculturii și, bineînțeles, în cel al dezvoltării economice, într-un spirit de solidaritate.

În memorabilul său discurs despre limba franceză și multilingvism, rostit pe 20 martie 2018 la Institut de France, Președintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, a declarat: „Ceea ce se cheamă Francofonie astăzi nu este acest spațiu incert de la periferia Franței, care ar fi centrul acestuia, ci este limba franceză însăși, cea care a devenit centrul tuturor națiunilor și popoarelor în care a prins rădăcini în varietatea ei amețitoare… A vorbi franceza, a o scrie, înseamnă a intra într-o imensă comunitate de experiențe și păreri”. Care este, doamnă Ambasador, părerea dumneavoastră despre Francofonia din România, despre contribuția ei la mișcarea internațională francofonă?

„Nu locuiești într-o țară, locuiești într-o limbă. Patria asta înseamnă și nimic altceva”, spunea Cioran, în Confesiuni și anateme. Cele 300 de milioane de francofoni care se regăsesc pe cele cinci continente locuiesc în limba franceză în moduri diferite. Ei au, desigur, referințe culturale comune, care sunt cele ale limbii franceze, așa cum este vorbită în Franța, dar care a fost îmbogățită pe măsură ce a fost însușită de vorbitorii ei. Este vorba despre cuvinte pe care le-au creat, de structuri de fraze modelate pe cele ale limbii materne și care reușesc să descrie o realitate sau un imaginar care nu se află în literatură, dar care corespund unei nevoi de comunicare pentru a spune ceea ce gândesc și ceea ce sunt, acolo unde sunt. În România, limba franceză deține un loc cu totul special. Româna și franceza se cheamă una pe alta, își răspund, se îmbogățesc reciproc prin latinitatea lor comună, precum și prin schimbul constant de idei al românilor care, începând din secolul al XIX-lea, s-au simțit ca acasă în Franța iar francezii s-au simțit la fel, în România.

În imaginarul colectiv, franceza este percepută mai mult ca limbă a literaturii, artelor, culturii în general, chiar dacă este, de asemenea, așa cum a fost și de-a lungul istoriei, limba diplomației, învățământului, schimburilor, comerțului, limbă de lucru etc. În fața valului puternic al limbii engleze și având în vedere așteptările/nevoile celor care studiază franceza, există o mobilizare puternică a francofonilor pentru a pune în valoare utilitatea și eficacitatea limbii franceze. Ne puteți da câteva exemple de acțiuni inițiate de Ambasada Franței în România pentru a evidenția „utilitatea limbii franceze” și pentru a încuraja utilizarea acesteia în viața economică și socială?

Dezvoltarea întrebuințării limbii engleze, deși a bulversat lumea educației, științei și economiei, nu trebuie privită ca un obstacol în calea limbii franceze. Vorbim limba noastră maternă, vorbim engleza și adăugăm franceza și poate încă o altă limbă… Dorim să promovăm multilingvismul, deoarece franceza este un atu în plus care deschide alte uși și alte perspective. Nu este vorba de a opune franceza englezei. Să reținem că în marea lor majoritate oamenii vorbesc mai multe limbi și vorbitorii unei singure limbi sunt excepții. Astăzi, în România, 350.000 de elevi învață franceza ca prima limbă și peste un milion ca a doua limbă. Franceza în România este, de asemenea, limbă de afaceri. A vorbi franceza este o necesitate pentru întreprinderile cu capital francez, care sunt în jur de 3.000 în România, a căror cifră de afaceri reprezintă 15% din PIB-ul țării și care au 125.000 de angajați. Camera de comerț și industrie franceză din România (CCIFER), care numără 550 de întreprinderi membre, realizează acțiuni de informare a autorităților locale, școlilor și universităților. Reprezentanții ei străbat țara și se întâlnesc cu toate părțile interesate ale societății românești cu ocazia unor „maratoane” care promovează, așa cum spuneți, „utilitatea limbii franceze”. Relațiile bilaterale în domeniul educației sunt deosebit de active. Sezonul Franța-România 2018-2019 a fost un accelerator formidabil și a readus Francofonia în centrul atenției, prezentând-o în forme modernizate, adresându-se mai ales tinerilor români. Cooperarea noastră cu România în domeniul promovării limbii franceze este concretizată în dezvoltarea rețelei Alianțelor Franceze din România, în creșterea numărului de secțiuni bilingve francofone numite FrancEducation, care sunt prezente pe întreg teritoriul, precum și prin crearea de noi școli cu program francez. Ambasada și Institutul Francez din României investesc masiv în formarea profesorilor și a cadrelor din educație și lucrează activ la dezvoltarea de noi proiecte, în special în domeniul învățământului profesional. Franța pune la dispoziție un expert tehnic internațional pentru Ministrul Educației Naționale, care contribuie la înnoirea programelor de învățământ și la dezvoltarea învățământului dual. În plus, există un număr tot mai mare de schimburi între instituțiile de învățământ franceze și române. De exemplu, proiectul „Este orasul meu”, organizat cu ocazia Sezonului Franța-România, a permis celor 3.800 de elevi din 150 de colegii din cele două țări sa facă schimburi între ei și să consolideze astfel relațiile culturale și lingvistice dintre adolescenții ambelor țări.

Predarea în special a limbii franceze și în franceză joacă un rol motor în cadrul Francofoniei, deoarece îi consolidează fundația și dă vitalitate mișcării francofone în ansamblul ei. În România sunt peste o sută de filiere francofone în învățământul superior, atât în științele exacte, cât și în științele sociale. Ce părere aveți despre oportunitățile pe care piața muncii francofone (în special franceză) din România le oferă absolvenților acestor filiere? 

La nivel universitar există, în prezent, 111 filiere universitare, printre care 8 școli doctorale, vectori de formare pentru viitorii profesori cercetători francofoni din România. Aceasta denotă un interes constant pentru Francofonie, pentru aspectele sale culturale, dar și pentru oportunitățile profesionale pe care le oferă cunoașterea limbii franceze. Întreprinderile franceze cu sediul în România doresc să recruteze mai mulți tineri absolvenți francofoni. Dificultățile de recrutare a unor francofoni calificați reprezintă o provocare considerabilă pentru întreprinderile noastre, dar și o formidabilă oportunitate pentru a da un nou elan francofoniei române. Institutul Francez este puternic mobilizat pe această temă, după cum arată „Ghidul filierelor universitare francofone”, care prezintă atât competențele dezvoltate în cadrul programelor francofone, cât și oportunitățile lor profesionale.

Franța este recunoscută pentru viziunea, cunoștințele și performanța în industriile culturale și creative. Cultura, ca pârghie a dezvoltării, este, de asemenea, o axă privilegiată de acțiune a Francofoniei instituționale. Cum susține Franța acest sector al industriilor culturale și creative într-un spațiu de solidaritate și de participare comună, precum cel al Francofoniei, în special în România?

Sectorul industriilor culturale și creative (ICC) din Franța este strâns legat de limba franceză: artiștii noștri vorbesc în principal în limba franceză, scriitorii, cântăreții, actorii noștri contribuie în mod natural la promovarea francofoniei. Acestea fiind spuse, există, desigur, o strategie franceză de soft power in serviciul industriilor noastre culturale. Prin convocarea Adunării generale a ICC la sfârșitul lunii noiembrie 2019, guvernul francez a dorit să „federalizeze” și mai mult diferitele sectoare ale ICC1. „Familia prioritară la export” reunește de acum toți actorii-cheie din lumea culturală2 în centrul promovării ICC-urilor franceze la nivel internațional. În mod similar, desemnarea la sfârșitul anului 2019 de Ministerul Europei și al Afacerilor Externe a 37 de posturi diplomatice-pilot este un pas înainte către această strategie de export. Ambasada Franței în România face parte din acest nou sistem, deoarece această mare țară de 20 de milioane de locuitori este un partener francofon de prim rang și are o economie dinamică. Dispozitivul nostru de cooperare culturală (Institutul Francez din România, Alianțele Franceze), ce propun un program bogat, sprijină, de asemenea, marile festivaluri românești care invită artiști francezi sau francofoni. Astăzi dorim să inovăm prin organizarea de evenimente cu artiști francezi împreună cu posturile de radio locale, pentru a face cunoscute mai bine jocurile video realizate în Franța, pentru a promova conținutul cultural pe platformele online. De asemenea, eu am numit un Reprezentant special pentru ICC-urile franceze din România: este vorba despre Jean-Yves Thibaudet, un pianist renumit care a crescut la București și a susținut un recital la Sinaia la vârsta de 7 ani. El a venit la București pe 2 și 3 martie pentru a lansa strategia noastră în prezența personalităților politice și culturale românești.

Excelență, doamnă Ambasador, cititorii revistei noastre sunt în majoritatea lor studenți și profesori, deopotrivă francofoni și non-francofoni. Ați dori să le transmiteți un mesaj cu ocazia acestei aniversări a Francofoniei instituționale ?

Francofonia din România deține un loc aparte, puternic marcat de istoria relațiilor franco-române, iar România joacă, în Europa Centrală și de Est, dar și dincolo de ea (în cadrul Uniunii Europene, al Națiunilor Unite) un rol particular pentru a o promova. Departe de a fi singura moștenire a unui trecut glorios, dar îndepărtat, Francofonia României este vie. Ea se angajează în noi proiecte, înfruntă provocările și construiește o viziune proprie cu privire la ceea ce înseamnă să fii tânăr francofon în Europa Centrală și de Est. Tinerii cititori francofoni ai revistei dumneavoastră, precum și profesorii lor, sunt actorii esențiali și cei care creionează, prin implicarea lor zilnică în viața culturală, academică și profesională, o Francofonie reînnoită, o Francofonie ambițioasă, o Francofonie a secolului al XXI-lea. Astăzi, apărarea Francofoniei nu mai aparține doar Franței. Președintele Macron a dorit s-o descentralizeze, astfel încât pe cele cinci continente să fie cultivată și dinamizată. România are un rol special de jucat în acest context.

1 ICC cuprind, în sens larg, artele vizuale, cinematografia, jocurile video, producție de carte, muzica, publicitatea și comunicarea, presa, radioul, spectacol vivant și televiziunea.

2 Iată cele mai importante: Centrul național pentru cinema și imagine animată (CNC), UniFrance filme, Societatea autorilor, compozitorilor și editorilor de muzică (SACEM), Biroul de export al muzicii franceze, Societatea autorilor și compozitorilor dramatici (SACD), Sindicatul național al ediției (SNE), Biroul international al elitei franceze (BIEF), TVFI, Agenția pentru promovarea creației industriale (APCI) și Sindicatul național al jocurilor video (SNJV).