Suntem în Anul Cărții. S-a dat lege pentru asta. Cineva propune și un pact național. Percepția publică e demult la stadiul de convingere: „În ziua de azi, nu se mai citește”, cu nuanțarea țintită acuzator că „tinerii nu mai citesc”. Seamănă cu un amestec de îndatorare, culpabilizare, complexare. Tradiționala raportare la Europa ne arată drept ultimii (și) la citit. Socotind că nivelul cititorului mediu din Uniunea Europeană e de zece cărți pe an, la noi numai 2,8% din populația presupus alfabetizată citește atât, deci cam o carte pe lună, în timp ce ponderea europeană este în jurul a 20%, spune Grigore Arsene, președintele Asociației Editorilor din România.

Lectură zilnică de patru procente

Ponderea oamenilor de la noi care nu au citit nicio carte într-un an este de 42%, a celor care au citit mai rar este de 27%, de câteva ori au citit 10%, lunar au citit 9%, săptămânal, 7% și zilnic, 4%. Așa arată „Barometrul de Consum Cultural 2017. Cultura în pragul Centenarului Marii Uniri: Identitate, patrimoniu și practici culturale”, realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) al Ministerului Culturii și Identității Naționale. Este cea mai nouă ediție a unei cercetări periodice, coordonatori – conf. univ. dr. Carmen Croitoru, dr. Anda Becuț Marinescu, autori – prof. univ. dr. Dumitru Borțun, Ioana Ceobanu, Veronica Hampu, conf. univ. dr. Marian-Gabriel Hâncean, drd. Iulian Oana, Dan Matei, dr. Ștefania Matei, drd. George Matu, conf. univ. dr. Petru Mortu, Marta Nedelcu, dr. Elena Trifan.

În comparație cu activități precum ascultatul radioului și privitul la televizor, cititul („activități de lectură”) e găsit ca prezent cel mai mult „în zona de non-consum”. Nu numai cărți, ci și reviste tipărite rezultă că se citesc puțin: niciodată – 43%, mai rar – 30%, zilnic – 2%. Mai mult se citesc ziare tipărite, dar asta judecând după ponderea ceva mai scăzută a lipsei de consum față de celelalte categorii: 41% dintre subiecții barometrului nu au citit deloc ziare pe hârtie în ultimul an, 25% mai rar și 6% zilnic.

În București, dezinteresul cu totul față de carte este considerabil mai mic decât în restul țării: nimic citit într-un an – 19%, mai rar – 27%, de câteva ori pe an – 17%, lunar – 16%, săptămânal – 12%, zilnic – 9%. Ponderea celor care nu citesc deloc presă tipărită este în jurul a o treime dintre respondenți: 32%, ziare, 29%, reviste. Săptămânal citesc reviste tipărite 11% și zilnic citesc ziare tipărite 9%.

Pe fondul unui consum în general scăzut de cultură digitală (prin apel la internet), cititul de cărți pe internet (descărcare, consultare de documente) are o pondere zilnică de 2% la nivel național și de 3% în București, de 5% și de 10% săptămânal, de 5% și 7% lunar. În mod special pentru a citi cărți sau articole de specialitate științifce, internetul este accesat zilnic în proporție de 3% la nivel național și de 7% în București. Ziare și reviste se citesc online cu pondere de 18% la scară națională și de 28% în București. Nu se citesc, nu se descarcă niciodată cărți de pe internet în proporție de 61% pe țară și de 29% în București dintre subiecții barometrului cultural.

Propunere: Pactul pentru carte

În funcție de valoarea economică a pieței de carte, suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană, semnalează deputatul Ovidiu Raețchi: 100 de milioane de euro, pe când în Slovenia și Bulgaria piața de carte se situează între 100 și 200 de milioane de euro, în Cehia este de 400-500 de milioane de euro, iar în Germania atinge 6 miliarde de euro. Pentru revigorarea pieței, deputatul propune „un pachet legislativ intitulat Pactul pentru carte”, al cărui obiectiv să-l reprezinte „creșterea nivelului de educație și dezvoltarea pieței de carte prin stimularea lecturii”. Pactul ar urma să fie construit pe o structură de opt măsuri legislative:

1. Creșterea și actualizarea fondului de carte din bibliotecile școlare – prin alocare bugetară specifică și prin prevederea în Legea bibliotecilor a creșterii fondului de carte din bibliotecile școlare cu cel puțin 0,5 cărți/an/elev/ școală.

2. Promovarea cărții în spațiul public – prin prevederea în Legea audiovizualului a realizării unor campanii privind importanța cititului.

3. Acordarea unui suport financiar profesorilor pentru achiziționare de cărți – 100 euro/an/profesor, cu benefciu indirect și pentru elevi.

4. TVA 0% pentru cărțile tipărite – prin modificarea Codului fiscal, pe baza deciziei Parlamentului European din iunie 2017 prin care statele membre pot să reducă până la 0 cota TVA pentru publicații, inclusiv în format electronic.

5. TVA 5% pentru cărțile în format electronic – prin modificarea Codului fiscal.

6. Acordarea a 50 de euro pentru achiziționarea de cărți fiecărui elev, la absolvirea primului an din fiecare ciclu școlar – prin lege, cu îndrumarea de a cumpăra cărți care nu sunt neapărat cerute de programa școlară.

7. Scutirea de la plata impozitului pe venit pentru persoanele cu ocupații-cheie în industria de carte, asociate cu cele din domeniile cercetării și informaticii – prin modificarea Codului fiscal.

8. Renunțarea la impozitul pe clădiri (taxe pe clădiri) și la impozitul pe teren pentru spațiile utilizate pentru funcționarea librăriilor în care vânzarea de carte reprezintă cel puțin 50% din cifra de afaceri – prin modificarea Codului fiscal.