Convorbire cu domnul DAVID ROYAUX, delegatul general al Federației Valonia-Bruxelles și al Valoniei la București

Domnule Royaux, Delegația pe care o conduceți este reprezentanta Federației Valonia-Bruxelles (FWB), a Valoniei și a Comisiei Comunitare Franceze a Regiunii Bruxelles-Capitală (COCOF) pentru cinci țări din Europa Centrală și de Est: Bulgaria, Croația, Moldova, România și Serbia. Vă rugăm să reamintiți cititorilor noștri care este domeniul de competență al entităților francofone reprezentate de Delegația dumneavoastră în sistemul federal belgian și, în special, în acțiunea internațională a Belgiei?

Belgia a devenit oficial stat federal în 1993. De-a lungul a șase reforme de stat, multe competențe au fost transferate succesiv celor trei comunități (entități bazate pe noțiunea de limbă) și celor trei regiuni (entități create din motive economice, ale căror competențe sunt legate de teritoriu). Comunitățile (inclusiv Federația Valonia-Bruxelles, pe care o reprezint la București) au astfel competențe exclusive în cultură, învățământ și formare profesională, cercetare fundamentală. Regiunile (inclusiv Valonia) au o gamă largă de competențe de natură socio-economică: politici economice și ocuparea forței de muncă, mediu, amenajarea teritoriului, agricultură, transport, cercetare aplicată. Trebuie remarcat că nu există o ierarhie (echivalentă normelor) între legile federale și decretele emise de comunități și regiuni. Spre deosebire de alte state federale, în Belgia este prevăzut ca aceste competențe de care comunitățile și regiunile dispun pe plan intern să fie extinse sistematic și integral în cadrul acțiunii lor internaționale („in foro interno, in foro externo”). Articolul 167-4 din Constituție stipulează chiar că entitățile federalizate au dreptul de a încheia tratate. Prin urmare, comunitățile și regiunile își pot dezvolta propria politică internațională și pot avea o rețea diplomatică în străinătate. La nivelul Belgiei francofone, o agenție – Wallonie-Bruxelles International (WBI) – este însărcinată cu pregătirea și coordonarea relațiilor internaționale, precum și cu îndeplinirea sarcinilor implicite. În cadrul acordurilor cu peste 70 de țări și regiuni, WBI sprijină pe plan internațional talentele, creatorii și antreprenorii din Valonia-Bruxelles. A fost înființată o rețea de aproximativ 15 delegații generale în străinătate. Aceste delegații generale, inclusiv cea instalată la București din 2002, au reușit să se prevaleze de statutul diplomatic și sunt responsabile de reprezentarea instituțională a guvernelor Belgiei francofone pe lângă autoritățile țărilor în care se află. Domeniul de expertiză este foarte larg: sprijin pentru operatorii, artiștii și creatorii noștri, promovarea instituțiilor de învățământ superior și sprijinul pentru cooperarea științifică și tehnologică, apărarea valorilor. De asemenea, WBI a instalat în unele țări ofițeri de legătură științifică și ofițeri de legătură academică și culturală. Valonia are și o rețea de consilieri economici și comerciali (AWEX), a căror misiune este promovarea exporturilor noastre și atragerea de investiții străine.

Federația Valonia-Bruxelles (FWB), membru cu drepturi depline al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) din 1980, este unul dintre principalii finanțatori ai OIF. Care sunt pârghiile prin care FBW își exercită rolul și își asigură prezența în Francofonia instituțională dincolo de contribuția sa financiară?

Federația Valonia-Bruxelles este unul dintre principalii finanțatori ai OIF, după Franța, Canada și imediat după Elveția. Este interesant de observat că Federația Valonia-Bruxelles asigură singură sarcina financiară a contribuției statutare la OIF, deoarece Belgia federală este scutită de la plata acesteia. Alte contribuții voluntare sunt făcute de comunitatea noastră. Pe lângă contribuția financiară, Federația Valonia-Bruxelles investește în Francofonia instituțională prin promovarea limbii franceze și a diversității culturale și lingvistice. Legăturile cu OIF au fost consolidate de-a lungul timpului prin furnizarea de personal și implicarea reprezentanților noștri în structurile politice ale organizației și ale operatorilor direcți ai Francofoniei. Încercăm să fim activi la nivelul rețelelor Francofoniei, al Grupurilor de Ambasadori Francofoni (GAF sau GADIF), la originea cărora am fost adesea în unele țări în care avem delegații. Noi încercăm așadar să dăm impulsuri, să transmitem mesaje în aceste incinte. Delegația Generală a Valoniei-Bruxelles la București a asigurat cu mult succes președinția GADIF în perioada 2013-2014.

„Noi am fost printre primii care s-au focalizat pe problemele legate de inovare și digitalizare, de transferul de cunoștințe și valorizarea cercetării în Francofonie.”

2020 marchează 50 de ani de la instituționalizarea Francofoniei și 30 de ani de la integrarea României în mișcarea francofonă. În această perioadă am asistat la o transformare puternică a Francofoniei, atât în ceea ce privește compoziția sa, cât și domeniile sale privilegiate de acțiune și afirmare ca organizație internațională. FWB a fost întotdeauna o forță de inspirație și energie pentru Francofonia instituțională. Vă rugăm să amintiți unele contribuții cheie în acest sens.

Federația Valonia-Bruxelles este prezentă în ansamblul instanțelor Francofoniei cu o contribuție multiplă și variată. De asemenea, acționează pentru apărarea limbii franceze în instituțiile internaționale. Noi am fost printre primii care s-au concentrat pe problemele legate de „inovare și digitalizare” în Francofonie. Primul forum francofon de inovare de la Namur, din septembrie 2014, și Forumul Mondial al Limbii Franceze de la Liège, din 2015 (pe tema „Creactivați-vă”), au constituit în această optică repere foarte importante. FWB sprijină pe deplin dinamica schimbului dintre actorii de pe teren și urmărește structurarea filierelor sectoriale ale rețelei francofone. Sunt convins că noul director al economiei și digitalizării la OIF, Henri Monceau, va dezvolta această dinamică. Am sprijinit de asemenea, împreună cu OIF și Agenția Universitară a Francofoniei (AUF), o rezoluție privind transferul de cunoștințe și valorizarea cercetării. Este vorba de inovare (Finnov) în sânul rețelei francofone, prin promovarea legăturilor dintre companii și universități și facilitarea transferului de cunoștințe și de tehnologie. FWB a jucat un rol de lider în „Strategia de promovare a egalității de gen, a drepturilor și emancipării femeilor”, adoptată de Sommet-ul Francofoniei de la Erevan, în octombrie 2018. Am propus la OIF o problemă de actualitate, și anume lupta împotriva radicalizării violente a tinerilor. Este util să reamintim și contribuția noastră la formarea în limba franceză a funcționarilor publici, sprijinul și participarea la Premiul Francofoniei celor cinci continente, sprijinirea acțiunilor pentru tineret, mai ales a Pactului în favoarea tinerilor, sprijinul pentru adoptarea la UNESCO a Convenției internaționale privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale în 2005.

După cum ați subliniat, OIF și membrii săi, inclusiv FWB, au luptat pentru adoptarea Convenției internaționale privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale (2005) la UNESCO. Între timp, Revoluția Industrială 4.0 a provocat rupturi, care nu puteau fi luate în considerare în momentul negocierii convenției. Există o reflecție și/sau o poziție în cadrul WBI cu privire la impactul realității digitale și al inteligenței artificiale asupra aplicării în acest nou context a Convenției UNESCO din 2005?

În octombrie 2015, la Mons, a avut loc un forum internațional pentru a sărbători a zecea aniversare a Convenției internaționale privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale. Declarația adoptată la sfârșitul forumului a confirmat aplicarea pe deplin a Convenției din 2005 și a orientărilor operaționale în lumea digitală a tuturor formelor de creație, producție, diseminare și distribuire a expresiilor culturale. Această declarație este foarte importantă, în special în perspectiva negocierilor comerciale internaționale. Apar multe provocări, unele identificate în Federația Valonia-Bruxelles, cum ar fi lupta împotriva fracturii digitale, dezvoltarea unui spirit critic, în special în rândul tinerilor. Inteligența artificială poate fi benefică în multe domenii (sănătatea, energia), dar și ridică multe probleme juridice și etice. Uniunea Europeană, spre deosebire de alte părți ale lumii, dorește să lucreze asupra acestor subiecte. La nivelul Valoniei, a existat cu siguranță o întârziere, dar autoritățile publice au devenit conștiente de mize. Valonia vrea să-și dezvolte potențialul și să creeze campioni ai inteligenței artificiale. În 2019 a început aplicarea unui plan condus de Digital Wallonia, care are patru domenii cheie: societate, companii, formare și parteneriate. Obiectivul primei faze a proiectului este de a accelera adoptarea inteligenței artificiale în companii și de a demistifica tehnologia pentru publicul larg.

Limba franceză se află în centrul acțiunii francofone, este sufletul Francofoniei, al acestui „umanism integral care înconjoară lumea”, cum spunea unul dintre fondatorii săi, Leopold Sédar Senghor. Această „limbă mondială” țese legături între popoare și indivizi din întreaga lume. Delegația dumneavoastră colaborează cu cinci țări din regiunea Europei Centrale și de Est (ECE), dintre care trei (Bulgaria, Croația și România), sunt membre atât ale Uniunii Europene (UE), cât și ale OIF. În ce măsură limba franceză a favorizat legăturile și schimburile dintre aceste țări? Apartenenta acestor trei țări atât la OIF, cât si la UE a contribuit la îmbunătățirea practicii limbii franceze în instituțiile europene? Ce fel de acțiuni au organizat WBI și Delegația dumneavoastră pentru a consolida prezența limbii franceze în România și în țările din regiunea ECE?

Limba franceză a constituit întotdeauna un liant solid între țările OIF și nu numai. Atracția pentru limba franceză facilitează întâlnirile dintre profesori, formatori, studenți, elevi, precum și între funcționarii statelor, în contextul cursurilor de formare în limba franceză (FLE – franceza ca limba străină) organizate și susținute de Delegația Valonia-Bruxelles în domeniul său de acreditare. Valonia-Bruxelles oferă, de asemenea, burse de specializare în fiecare an la universitățile belgiene vorbitoare de limbă franceză pentru studenți, profesori și funcționari publici din regiune. Suntem implicați (OIF este acum la cârmă) în formarea în limba franceză la Institutul Național de Administrație pentru funcționarii publici naționali de către profesori de la Institutul de Studii Europene al Universității Libere din Bruxelles (ULB). Francofonia economică este sprijinită prin oferta de burse pentru studenții Școlii Superioare Francofone de Administrație și Management de la Sofia și prin stagiile în companiile valone. În ceea ce privește instituțiile UE, evoluția ultimilor ani a fost către o scădere a numărului de texte scrise direct în limba franceză, în special în cadrul Comisiei. În practică, deși regimul multilingvist al UE nu este pus sub semnul întrebării, cele mai recente extinderi au dus la o schimbare semnificativă a contextului, ducând la utilizarea sporită a anumitor limbi de lucru privilegiate. Nu consider că apartenența în același timp a țărilor respective la UE și la OIF a contribuit la consolidarea practicii limbii franceze în forurile europene. Deși există în mod cert oportunități pentru limba franceză odată cu Brexit-ul, limba engleză a devenit de-a lungul timpului „matricea intelectuală” în instituțiile europene și este dificil de prevăzut cum ar putea evolua acest lucru pe termen scurt și mediu.

„Există multe colaborări interuniversitare între instituțiile noastre de învățământ superior și cele din România, îndeosebi acorduri de mobilitate pentru studenți.”

Declarația de politică a FWB pentru perioada 2019-2024 prezintă învățământul superior și cercetarea ca priorități de vârf, deoarece acestea sunt considerate vectori ai inovării de calitate și ai ocupării forței de muncă. În acest context, guvernul intenționează să stimuleze deschiderea internațională a cercetării. Care este situația parteneriatelor universităților FWB cu universitățile din regiune? Puteți să ne oferiți câteva exemple de proiecte și de universități românești implicate în cooperarea cu universitățile dumneavoastră?

Există multe colaborări interuniversitare între instituțiile noastre de învățământ superior și cele din România, îndeosebi acorduri de mobilitate pentru studenți. Ca parte a cooperării bilaterale cu România, din 2007 există un acord de cooperare între WBI/FNRS (Fondul Național de Cercetare științifică) și Academia Română. În programarea 2019-2021, au fost selectate 6 proiecte comune. Exemplele includ colaborarea științifică și medicală în domeniul anomaliilor vasculare (Institutul de Chimie Macromoleculară al Academiei Române și universitățile Cliniques Saint-Luc și Leuven), oportunitățile pentru dezvoltarea economiei circulare (Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea din Liège AgroBioTech Gembloux), circulația valorilor belgiene în spațiul românesc între 1866 și 1939 (Academia Română și ULB). A fost semnat un protocol de cooperare științifică și tehnologică între Autoritatea Națională pentru Cercetare și Inovare Științifică (a cărei competență a trecut între timp la Ministerul Educației și Cercetării) și WBI. Proiectele comune sunt sprijinite pentru a aprofunda activitățile de cercetare de bază și cercetarea aplicată, schimbul de experiență, mobilitatea cercetătorilor și accesul la infrastructura de cercetare. Scopul proiectelor este de a dezvolta schimburile științifice și tehnologice de excelență între laboratoarele de cercetare ale celor două țări, promovând o nouă cooperare în domenii inovatoare: științele vieții, inginerie mecanică, aeronautică și aerospațial, mediu, patrimoniu, științe umaniste. Printre universitățile implicate din România se numără Universitatea Politehnica din București, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, Universitatea Ovidius din Constanța, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară clujeană, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, institute naționale de cercetare, institute de cercetare ale Academiei Române. Au fost selectate 16 proiecte, de exemplu în tehnologii de captare a bioxidului de carbon (Universitatea Politehnica din București și Universitatea din Mons), în științe umaniste (Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea din Leuven).

Am vorbit despre activitatea delegației dumneavoastră și despre contribuția FWB la Francofonie. Dar Francofonia este un spațiu pentru schimb și „îmbogățire” reciprocă. În acest sens, ce elemente ale contribuției României la Francofonie remarcați?

Românii sunt, în general, foarte atașați de limba franceză printr-o francofonie de alegere, nu legată de un trecut colonial. Acest lucru este evident mai ales în domeniul educației în România. Deși limba engleză rămâne în fruntea opțiunii românilor, peste 1.400.000 de copii au ales franceza ca limbă străină, iar România are 8.000 de profesori de franceză. Membru al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) din 1993, România a jucat un rol important fiind prima țară din regiune care a găzduit Conferința Ministerială Francofonă în 1998 și Sommet-ul Francofoniei din 2006. Organizația Internațională a Francofoniei (OIF) a deschis o filială regională la București în 2004 pentru statele Europei Centrale și de Est (BRECO). În septembrie 2014, filiala a devenit sediul Biroului Regional pentru Europa Centrală și de Est. AUF și-a înființat biroul regional în această zonă. În noiembrie 2019, Bucureștiul a găzduit a doua Conferință a femeilor francofone, ceea ce ilustrează importanța dimensiunii egalității de gen în comunitatea francofonă din România. Am văzut acest lucru și întâlnindu-mă cu cercetătorii de la Centrul Regional de Cercetare Avansată în Științe Sociale (CEREFREA) și participând la ceremonia de acordare a Ordinului Național de Merit profesorului Ionela Băluță. Programul de burse „Eugen Ionescu” este de asemenea de evidențiat. Acest program de cercetare doctorală și postdoctorală, destinat cercetătorilor francofoni înscriși în universitățile membre ale AUF, a fost un mare succes de la lansarea sa. În acest fel, România, cu sprijinul AUF, susține o utilizare centralizată și pragmatică a resurselor universitare din Europa Centrală și de Est.