Contribuția la înfăptuirea Marii Uniri din 1918 și la sărbătorirea Centenarului din 2018

Zbuciumata viață cotidiană a românilor transilvăneni, cu economia lor foarte importantă pentru Țara Românească și Moldova, cuprinde și un profund interes, inclusiv național. Aceștia și-au adus o contribuție remarcabilă la menținerea și difuzarea în rândul maselor a conștiinței unității de neam și țară a românilor de pe ambii versanți ai Carpaților.

Centru de unire a românilor

Ciobanii care se perindau prin toate zonele acestor țări au constatat că toți vorbeau aceeaşi limbă. Conştiința unității de neam, sentimentul unității de limbă şi de lege, atât de înrădăcinată din vechime în mijlocul acestui popor de ciobani români, îndeletnicirile lor specifice le-au dat convingerea că unirea dintre ardeleni, munteni şi moldoveni a fost imboldul de neînfrânt al rezistenței seculare în fața oprimării sociale şi naționale. În timpul marilor frământări sociale din secolele XVII-XVIII s-a creat o pătură socială a poporului român pentru câştigarea drepturilor tuturor românilor. Răscoala eroilor martiri Horia, Cloşca şi Crişan şi apoi a eroului martir Avram Iancu au fost şi sunt semnificative în acest sens. Poporul a aderat la aceste mişcări populare pentru a-şi câştiga drepturile cuvenite în ceea ce priveşte păstrarea limbii şi literaturii române, religiei ortodoxe, culturii româneşti şi a gliei strămoşeşti, pentru a le lăsa urmaşilor.

Încă din anul 1848 se simțea nevoia înființării unei „Asociațiuni culturale româneşti. Prin urmare, cei trei prefecți ai Revoluției din Transilvania, Avram Iancu, Axente Sever şi Simion Bărnuțiu, au donat împreună suma de 2.500 de florini, în scopul înființării unei societăți literare române. La 10 mai 1860, cei doi prelați din Ardeal au depus guvernului o petiție în care cereau înființarea unei Asociațiuni care să sprijine înaintarea în cultură a poporului român. În şedința Guvernului din data de 25 septembrie 1861 a fost aprobată petiția care cuprindea statutul şi activitățile asociațiunii. După aprobare, în data de 4 noiembrie, episcopul Şaguna a chemat pe toți cei care au hotărât să înființeze Asociațiunea la Seminarul românesc, unde a fost o adevărată sărbătoare românească. Cuvântările episcopului Şaguna pentru înființarea asociațiunii, care să aibă la bază „literatura română şi cultura poporului român”, şi a lui Timotei Cipariu i-au mişcat pe toți cei prezenți, întărindu-le credința în promovarea culturală, patriotică, religioasă şi socială a românilor.

Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român ASTRA a fost concepută ca un „centru de unire a românilor, de făurire prin cultură a tot ceea ce nu s-a putut înfăptui prin lupta armată şi prin cea politică. ASTRA reprezintă roadele Revoluției Române de la 1848-1849 şi a programului de la Blaj din 3/15 mai 1848. Protagoniştii cei mai de seamă ai ASTREI au fost: Andrei Şaguna, Timotei Cipariu, Iacob Bologa, George Barițiu, Vasile L. Pop, Octavian Goga, Vasile Goldiş, Ioan Lupaş, Onisifor Ghibu, Pantelimon Halipa, Andrei Bârseanu, Alexandru Tordăşianu.

Limba română, scopul suprem

Alba-Iulia este cunoscută prin implicarea intelectualilor din perioada 1852-1859 în mişcarea pentru literatura română şi a culturii poporului român. Numele conducătorilor revoluției, Avram Iancu, Simion Bărnuțiu, Al. Papiu Ilarian, au fost argumente puternice pentru a trece la fapte. Eforturile lui George Barițiu şi ale altor intelectuali au fost răsplătite prin înființarea la Sibiu, la 23 octombrie – 4 noiembrie 1861, a Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român ASTRA. Aceasta a devenit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea organizația cea mai puternică a vieții culturale româneşti din monarhia austro-ungară. Ioan Lupaş afirma: „Cea mai de căpetenie problemă pentru un popor care vrea să scape de jugul robiei sufleteşti este să-şi creeze o cultură proprie.

Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român ASTRA a avut ca prim scop păstrarea limbii române și a culturii poporului român, ajungând să fie promotoarea Unirii. Cezar Petrescu scria: „Trecutul ASTREI a însemnat pagini de aspre rezistențe în istoria luptelor naționale din Ardeal. Era rezistența cea mai durabilă. Prin cultură, prin păstrarea graiului, prin carte, prin tradiție, tot tezaurul spiritual al românismului din Ardeal a fost galvanizat de asociația­ cărturărească din Sibiu, ca să înfrunte loviturile de berbec ale deznaționalizanților maghiari…”.

Scopul societății era „înaintarea în cultura intelectuală și morală”, dar și-a propus și ca ASTRA să pregătească pe membrii săi pentru lupta de cucerire a drepturilor naționale și sociale ale poporului român și să facă din ei conducătorii acestei lupte, apărătorii și educatorii poporului.

Contribuția blăjenilor, abru­denilor și albaiulienilor la miș­carea culturală românească și la înființarea ASTRA Sibiu din 1861 a determinat conducerea Asociațiunei să organizeze la Blaj, în 1863, Adunarea Generală a ASTREI, apoi în 1865 la Abrud, după care la Alba-Iulia în zilele de 27-28 august 1866.

Încă de la Adunarea Generală ASTRA de la Alba-Iulia s-au început demersurile pentru înființarea Despărțământului Bălgradului, stabilindu-se și localitățile aparținătoare. Documentele referitoare la întemeierea Despărțământului au fost realizate însă după aproape 4 ani. La inițiativa protopopului Alexandru Tordășianu au participat 19 persoane, dintre care 5 preoți, iar ceilalți erau oameni influenți cu dare de mână din zonă. Au participat 21 de membri fondatori care au plătit taxa de 1 florin (valută austriacă) fiecare. Alți 52 de membri ajutători și alte 4 persoane au promis că vor plăti taxa de 1 florin, iar alte 4 persoane au promis taxa de 5 florini pe an. Astfel, suma de 67 florini a fost înmânată directorului ordinar avocat Iacob Brândușianu, drept taxe din partea membrilor. Activitatea Despărțământului Bălgradului a început cu contribuția a 102 persoane, reușind prin activitatea sa să câștige adeziunea totală a românilor la princi­piile luptei pentru progres și cultură, pentru o viață culturală unitară.

Primul fondator și director al Despărțământului ASTRA de la Alba-Iulia a fost protopopul ortodox Alexandru Tordășianu, sprijinit de tribunul pașoptist Axente Sever din Cricău și de avocatul Nicolae Gaetanu din Aiud.

Despărțământul ASTRA Alba-Iulia încă de la început și-a propus un program de cercetare în toate domeniile științelor, culturii, vieții economice și sociale, cât și publicații, sesiuni de comunicări, promovarea adevărului istoric, patriotismului, credinței, moralei creștine, fiind un centru de unire a românilor.

Memorandistul și veritabilul moț avocatul Rubin Patiția, alături de cumnatul său protopopul Alexandru Tordășianu, au luat parte la acțiunea de oficializare a Despărțământului ASTRA Alba-Iulia, înființat în 1866 și definitivat în 1869. Începând cu anul 1872, Rubin Patiția a fost secretarul acestui Despărțământ, alături de directorul Despărțământului Ioan Pipoș. La adunarea de la Măgina, protopopul Tordășianu a vorbit despre importanța ca poporul să îmbrățișeze meseriile, iar la adunarea de la Teiuș din august 1885, a vorbit despre școală și importanța ei, îndemnând poporul român să iubească școala.

Eminescu la Alba-Iulia

La Adunarea ASTREI de la Alba-Iulia din 27-28 august 1866 a participat și geniul poeziei românești, Mihai Eminescu, iar noaptea a dormit cu teologul Damian Domșa la Hanul „La Istrătoaie” din Alba de Jos.

Protopopul greco-ortodox Alexandru Tordășianu a luptat pentru cauza românismului. A fost primul președinte (director) al Despărțământului ASTREI din Alba-Iulia până în 1876, chiar dacă din anul 1872 a predat majoritatea sarcinilor lui Ioan Pipoș, proaspăt mutat la Alba-Iulia.

Rubin Patiția se bucura de un prestigiu tot mai ridicat în rândul populației românești, astfel că a fost ales delegat al zonei la Conferința Națională de la Sibiu din 12-24 mai 1881. Era prima adunare la care erau laolaltă reprezentanți ai românilor din Transilvania, Ungaria și Banat, fără deosebire de confesiune. La acea adunare s-a stabilit programul național care forma baza luptei pentru emanciparea poporului român, organe de presă maghiare afirmând că: „Toate câte s-au făcut în această conferință au fost impuse de avocatul Rubin Patiția”. În anul 1885, la împlinirea a 100 de ani de la martiriul lui Horea, Cloșca și Crișan de pe Dealul Furcilor (Podei) de la 28 februarie 1785, Rubin Patiția a prilejuit agitații în Comitatul Alba Inferioară și în întreaga Românie pentru comemorarea evenimentului. Pe acel loc, Rubin Patiția a propus ridicarea unui monument în cinstea martirilor și pentru prima dată el a fost cel care a dat parastas pentru acești martiri. Pentru parastas el a comandat la o fabrică din Viena două cununi de metal aurit cu pietre colorate în tricolorul român, una cu 6 și alta cu 4 arcuri, având gravuri cu însemnătatea lor, care au fost sfințite în ziua parastasului. Paralel cu lupta social-politică, Rubin Patiția a avut o perioadă de glorie între anii 1892-1894, când a desfășurat o vastă activitate în cadrul mișcării memorandiste, dar mai ales în cadrul Despărțământului ASTRA Alba-Iulia, în scopul ridicării culturale a neamului românesc. Un merit deosebit a avut Rubin Patiția în înființarea unei biblioteci poporale, în clădirea școlii ortodoxe confesionale, ridicată sub protopopul Alexandru Tordășianu, unde se arhiva și revista Asociațiunii „Transilvania, precum și revista „Convorbiri Literare, Tribuna” și alte cărți.

Memorandul a marcat apogeul luptei de emancipare a românilor din Transilvania din secolul al XIX-lea, aducând problema românească în conștiința europeană. Deși soția lui Rubin Patiția era bolnavă, el a luat calea spre Viena alături de ceilalți 300 de delegați deoarece, spunea el, „îndatorirea de a împlini voința națiunii era mai mare”. În anul 1897, Rubin Patiția a fost însărcinat cu conducerea provizorie a Despărțământului ASTRA albaiuliană, pe lângă funcția de secretar pe care o deținea de mulți ani, iar în anul 1898 a fost confirmat în funcția de director.

În 1900, s-a hotărât o nouă arondare a Despărțământului ASTRA Alba-Iulia, rămânând cu 86 de localități aparținătoare, fiind cel mai extins Despărțământ din Transilvania, condus tot de avocatul Rubin Patiția până în anul 1902, luna august, când devine director al Despărțământului protopopul ortodox Ioan Teculescu. În luna septembrie 1909, avocatul Rubin Patiția a ținut Adunarea Generală a „Societății pentru Fondul de Teatru Român”, ocazie cu care s-a redactat o foaie ocazională cu titlul „Thalia română la Alba-Iulia”. În anul 1912 a reuşit să tipărească prima parte a lucrării plănuite intitulată „Munții noştri,Țara țopilor,Despre trecutul Munților Apuseni ai Transilvaniei”. Rubin Patiția a murit la 13 iunie 1918, neapucând să-şi vadă visul realizat, respectiv Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

În perioada 1911-1914, veniturile ASTREI proveneau din taxele şi cotizațiile plătite de membri, din comercializarea Bibliotecii Poporale, din depozitele bancare, din impozitele după edificii, dividende, subvenții şi donații.

Declarația de unire

Primii care au întocmit Declarația de Unire au fost membrii Sfatului Țării din Basarabia, printre care se afla şi Elena Alistar, învățătoare şi apoi medic, prima femeie din Sfatul Țării care a propus unirea Basarabiei cu țara-mamă România. A urmat apoi: în ianuarie 1918 – Declarația (scrisă) de unire a corpului didactic primar, din ținutul Chişinău; în 16 ianuarie 1918 – Comitetul Studenților moldoveni cheamă populația Basarabiei la luptă pentru împlinirea idealului național; în 24 ianuarie 1918 – Declarația studenților români din Basarabia care cer unirea tuturor teritoriilor româneşti într-un singur stat, România Mare; în 3 martie 1918 – în ținutul Bălți, propunerea țăranilor de unire a Basarabiei cu România a fost votată în unanimitate; în 6 martie 1918 – o delegație a Uniunii proprietarilor agricoli din Basarabia a înaintat un Memoriu la Iaşi, cerând regelui Ferdinand I unirea Basarabiei cu România; în 13 martie 1918 – proprietarii ținutului Soroca au înaintat o Moțiune privind unirea Basarabiei cu România; în 27 martie – Declarația blocului moldovenesc de unire a Basarabiei cu România, propusă Sfatului Țării şi citită de Ion Buzdugan în şedința din 27 martie 1918; tot în 27 martie 1918 – a fost scrisă Declarația Sfatului Țării Republicii Democratice Moldoveneşti de unire a Basarabiei cu România; în 29 martie 1918, la Iaşi – unirea Basarabiei cu România; iar în 27 noiembrie 1918 – Declarația Sfatului Țării privind renunțarea la condițiile în vederea unirii.

Dorința de unire cu țara a fost puternic afirmată pe tot cursul manifestărilor astriste, mai ales după mişcarea „memorandiştilor” din 1892-1893, cu ocazia Expoziției Naționale, şi în timpul Serbărilor din 1905 desfăşurate pentru inaugurarea Casei Naționale, adică Palatul Asociațiunii, cunoscut şi de „Muzeul Asociațiunii” de la Sibiu. Primul care a semnat Declarația de Unire a fost secretarul Ion Buzdugan al Sfatului Țării. Pantelimon Halipa, care a fost în Consiliul Național şi preşedintele ASTREI în Basarabia, frații Dimitrie, Vladimir şi Sergiu Bogoş de pe teritoriile Basarabiei (gubernia rusească) au militat şi ei pentru unirea tuturor românior.

Cadrul în care s-a desfăşurat lupta românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş pentru realizarea deplinei unități naționale l-au constituit Consiliile locale naționale româneşti. Trebuie să amintim că aceste Consilii s-au constituit pe structura Despărțămintelor şi a cercurilor ASTREI şi sub directa lor coordonare. De regulă, conducătorii acestor Consilii erau preşedinții de Despărțăminte şi de Cercuri ale ASTREI, care aveau experiența necesară conducerii administrative şi care au pus bazele instituțiilor care aveau să pregătească Unirea cea Mare.

Comitetul central al ASTREI i-a desemnat în noiembrie 1918 pe preşedintele ASTREI al Despărțământului Alba-Iulia, Andrei Bârseanu, şi Octavian Russu, viitorul vicepreşedinte, să reprezinte instituția ASTRA, la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia, din 1 Decembrie 1918. Cum cei doi s-au îmbolnăvit, au fost mandatați să exprime votul Asociațiunii la Alba-Iulia Ioan Banciu, casierul ASTREI, şi locotenent-colonel Corneliu Bardoşi.

Unitatea de cultură şi de acțiune a fost exprimată şi în timpul serbărilor jubileului consacrat celebrării a 50 de ani de la crearea ASTREI, ce au avut loc la Blaj în 1911, unde au fost prezenți peste 30.000 de români din toată Transilvania, dar şi din Bucureşti şi Iaşi. Această acțiune astristă a avut o importanță covârşitoare pentru opinia publică din țară şi din străinătate, fiind realizată înainte de 1 Decembrie 1918. Toate acestea constituie semnul unei înțelepciuni politice, al unui realism politic judecat, al unei maturități în gândire manifestată de elita intelectuală astristă, precum şi evidențierea numeroaselor eforturi făcute de generația de la 1918, în fruntea căreia se afla ASTRA.

Toate Despărțămintele ASTRA au jucat un rol uriaş în viața poporului român, care au transformat treptat lupta culturală în luptă politică, pentru întărirea conştiinței de unitate şi solidaritate națională, în perspectiva unirii românilor într-un stat național capabil să asigure perenitatea românilor în vechile hotare. Printre unioniştii care au pregătit şi redactat documentele pentru înfăptuirea Unirii se numără: Iuliu Maniu, Vasile Lucaciu, Vasile Goldiş, Alexandru Vaida-Voevod, Ştefan Cicio Pop, Ioan Suciu, Aurel Vlad, Octavian Goga, Aurel Lazăr, Emil Hațeganu, Valeriu Branişte, Victor Bonțescu, Romul Boilă, Ion Flueraş, Iosif Jumanca, Ion Teculescu – protopop şi primul episcop al Armatei Române, Rubin Patiția – avocat, Andrei Bârseanu– profesor, Octavian Rusu, Coriolan Sabău – preot-doctor, Eugen Hulea – profesor, Emil Pop – academician, Ştefan Manciulea – profesor, Alexandru Borza, Gavril Crişan – avocat, Pompiliu Medrea etc. Majoritatea acestor personalități erau din împrejurimile Albei.

Actul Unirii a fost votat de cei 1.228 de delegați, prin adeziunea unanimă a mulțimii de peste 100.000 de români prezenți la Alba-Iulia, din toate colțurile țării, mobilizați de Despărțămintele ASTREI, cu deosebire cel al Bălgradului, strânşi pe Câmpul lui Horia din Cetatea Albei, în urale de bucurie şi de emoționante cântece patriotice. Împlinirea aspirațiilor poporului român a fost făcută cu prețul unor mari sacrificii şi jertfe, concretizate în ctitoriile ASTREI. Ele au însemnat de fapt adevărate cetăți de rezistență prin cultură, împotriva deznaționalizării românilor, de luptă pentru apărarea ființei şi drepturilor naționale, pentru unitate național-statală. În noiembrie 1918 a fost ales preşedinte al Despărțământului ASTRA Alba-Iulia Andrei Bârseanu, care a fost şi unul din cei patru vicepreşedinți ai Marelui Sfat Național.

Scopuri culturale convergente cu ale statului român

Asociațiunea ASTRA împreună cu Despărțămintele au avut o contribuție substanțială de-a lungul existenței lor la păstrarea limbii, a culturii şi promovarea culturii româneşti atât prin viu grai, cât şi prin cuvântul scris. Momentul crucial în această luptă l-a constituit Declarația de autodeterminare a românilor din 18 octombrie 1918, care a fost citită în Parlamentul de la Budapesta de ilustra personalitate astristă şi a României Mari, dr. Alexandru Vaida-Voevod.

Mesajul adresat de Asociațiunea ASTRA tuturor guvernelor era: „ASTRA are scopuri culturale convergente cu ale statului român și tocmai de aceea, statul nu are doar îndatorirea, ci chiar obligația să susțină cu subvenții activitatea Astrei”.

Printre participanții la Marea Unire din 1 Decembrie 1918 de la Alba-Iulia s-a numărat și Delegația din Comuna Lupșa, printre care preot-dr. Coriolan Sabău, care conducea Garda Națională de la Lupșa, pr. Petru Sabău, Alexa Roșca, Vasile Vasiu, Nicodim Toader, Nicolae Nicoară și mulți alții din toate satele aparținătoare comunei, conform credenționalelor și nu numai (Ion Vlad „Lupșa aur și oameni”).

Unirea s-a realizat prin redobândirea teritoriilor românești, dispersate încă de la cucerirea romană, astfel că România a redevenit „dodoloață”, așa cum îi spuneau înaintașii noștri. Visul lor fiind îndeplinit la 1 Decembrie 1918, la Alba-Iulia, oraș care a devenit „capitala de suflet” a tuturor românilor. Referindu-se la această „capitală de suflet”, scriitorul și întemeietorul școlii românești Ion Heliade-Rădulescu spunea: „De aici a răsărit soarele românilor. IPS Antonie Plămădeală afirma: „Ctitorul cel mare și adevărat al Asociațiunii, în Sibiu, a fost poporul român din Transilvania, care a înfăptuit-o, iar cea mai mare dintre ctitoriile ei, ctitoria urmărită cu înțelepciune, răb­ dare, pasiune, perseverență și jertfe a fost Marea Unire de la 1 Decembrie 1918Datoria națiunii române este de a-și demonstra eficacitatea în apărarea valorilor proprii, valori cum foarte puține popoare au. Puterea se afirmă prin unitatea tuturor românilor, care poate deveni realitate doar prin educația permanentă dată tinerelor generații.

Dacă există un oraș destinat gloriei și jertfei românești, acesta este Alba-Iulia. Dacă există dor podidit cu lacrimi, bătucit de pașii unui neam întreg, refăcut de respirația mulțimii ca poartă a statorniciei virtuților românești, acest dor se cheamă Alba-Iulia, devenită întâia Casă a Unirii românilor de pretutindeni.

Dacă există un oraș sfânt în inima țării, care i-a întregit deopotrivă numele și renumele, respirația și pulsul, cariatidele veșniciei, prin acel neuitat 1 Decembrie 1918, acesta este Alba-Iulia, binecuvântat de semnul crucii ca figură a limbii române.

Dacă cineva dorește să vadă adevărata culoare a sângelui românesc, adevărata țesătură din doină, veghe și supliciu a tricolorului românesc, flacăra ce ne întoarce mereu sub glie, anotimp al țării de rod, să vină în Sala Unirii să sărute freamătul voievodal, dumnezeiesc al mulțimii de la 1 Decembrie 1918.

La 4 iulie 1919, Andrei Bârseanu a fost numit șef al Direcției Generale Sibiu al Învățământului Secundar, astfel că i-a îndemnat pe toți profesorii să se preocupe de reactivarea Despărțămintelor ASTREI.

Vasile Goldiș, fost ministru, a fost cel care a preluat președinția Despărțământului ASTREI Alba-Iulia, după Andrei Bârseanu. La 11 iulie 1920 a avut loc Adunarea Generală a Despărțământului ASTRA Alba-Iulia, prima după Marea Unire din 1918, când a fost ales ca președinte protopopul Ioan Teculescu.

Asumându-și un rol substanțial în procesul de reformă socială din România Mare, ASTRA a adoptat un program ambițios, conceput prin 1920-1921. Educația adulților era socotită ca educație națională.

După înfăptuirea Marii Uniri, cea mai mare dintre ctitoriile ASTREI, însemnătatea, meritele și rolul național al ASTREI au fost recunoscute de Parlamentul României Mari, prin Legea nr. 2602 din 22 iunie 1921, al cărei articol unic consacra continuitatea statutului de personalitate juridică, cu menținerea în proprietate a întregului patrimoniu material și spiritual realizat până atunci (10 DB Rapsodia p. 28, V. Grecu, ASTRA, 2011, p. 28, politica național-economică a Asociațiunii).

La 23 aprilie 1925, la Cricău, a avut loc Adunarea Generală ASTRA Alba-Iulia, prezidată de Ioan Neagoe, când a fost ales ca președinte al Despărțământului directorul Liceului Mihai Viteazul din Alba-Iulia (Liceul H.C.C.) Ion Sandu. La 2 noiembrie 1930, a avut loc Adunarea Generală ASTRA de la Alba-Iulia, în care a fost ales președinte notarul Romul Boca. După 5 ani, în cadrul Adunării Generale ASTRA Alba-Iulia din 1 martie 1936, a fost ales președinte profesorul de istorie Eugen Hulea, directorul Liceului Mihai Viteazul din Alba-Iulia. Eugen Hulea s-a implicat activ în eforturile de cunoaștere a istoriei românilor, înființarea bibliotecilor sătești, organizarea expozițiilor etnografice,­ în mișcarea pentru un teatru românesc. Solidaritatea cu cauza românească a fost făcută publică de Gazeta de Transilvania, care a descris și eforturile femeilor astriste albaiuliene și nu numai, în strângerea ajutoarelor pentru Armata Română, în lupta pentru independență din 1877-1878. La 3 septembrie 1936, Comitetul ASTRA a hotărât ridicarea Obeliscului. În acest scop s-a format un Comitet restrâns în care președintele Eugen Hulea a apelat la Despărțămintele județene din Transilvania, care au vărsat fondurile la Banca Națională din Alba-Iulia. În primăvara anului 1937 au început lucrările, costul final fiind de 3.092.746 de lei. Obeliscul a fost inaugurat la 14 octombrie 1937.

Relațiile Asociațiunii cu guvernele României Mari au fost benefice, datorită reprezentanților astriști care primiseră funcții în Guvern. Chiar președintele Consiliului de Miniștri Alexandru Vaida-Voevod era interesat să ajute Asociațiunea. Octavian Goga, ministru al Cultelor și Artelor, a reușit, în anul 1921, să treacă prin Parlament Legea prin care se conferea ASTREI personalitate morală.

În data de 1 Decembrie 1946, regimul comunist a interzis Despărțământului ASTRA Alba-Iulia să sărbătorească Marea Unire, urmând o perioadă mai grea pentru ASTRA. La inițiativa poetului, scriitorului, prof. Ion Mărginean, prof. Ion Bâscă, prof. Oliviu Iacob și ec. Ioan Străjan, din anul 1993 s-a revigorat Despărțământul ASTRA și a primit denumirea „Eugen Hulea”, după numele fostului președinte. Președinte a fost numit părintele Ștefan Urdă, apoi a fost ales președinte prof. Oliviu Iacob până la 30 iunie 2011, când președinte a fost ales prof. Gligor Udrea. În data de 3 martie 2016 a fost aleasă ca președinte prof. actor Maria Cioica, iar vicepreședinte prof. Gligor Udrea.

Încă de la înființare Despărțământul ASTRA Alba Iulia şi-a propus un program de cercetare în toate domeniile ştiinţelor, culturii,publicații, sesiuni de comunicări, simpozioane, promovarea adevărului istoric, promovarea moralei creștine, cultivarea patriotismului în rândul tinerelor generații,  a obiceiurilor și tradițiilor, care reprezintă zidul de rezistentă împotriva globalizării și omogenizării culturale şi promovarea culturii prin viu grai și cuvântul scris, pe plan local, județean, național şi internațional, dar și UNIREA tuturor românilor.

Aceste idealuri mărețe și importante pentru românii de pe toate teritoriile românești, Despărțământul ASTRA „Eugen Hulea” Alba Iulia le-a pus și le pune în aplicare tot timpul, în scopul reunirii tuturor românilor, pentru a sărbătorii împreună Centenarul Unirii din anul 2018 și REUNIREA tuturor românilor. În acest sens, amintesc doar câteva dintre activitățile ASTREI albaiuliene din ultimii ani:

– ASTRA albaiuliană a așezat două plăci comemorative în memoria geniului poeziei românești Mihai Eminescu, în amintirea participării la Adunarea Gen. a ASTREI de la Alba Iulia, din 27-29 august 1866, așezată pe fațada Bisericii Maieri I, unde s-a ținut Adunarea și cu ocazia a 111-a Adunare Gen. a ASTREI de la Alba Iulia, din 7-9 octombrie, 2016, așezată pe fațada  Casei de Cultură a Studenților, fostul Teatru „I.L.Caragiale” din Alba Iulia.

– ASTRA a așezat și o placă comemorativă cu ocazia a 650 de ani de Atestare documentară a localității Lupșa, în memoria DELEGAȚIEI participante la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia. Placa s-a așezat pe fațada Muzeului „Pamfil Albu” din Comuna Lupșa.

– ASTRA  a comemorat eroii și martirii neamului, poeții, scriitorii, istoricii renumiți, înalți prelați, etc. și a participat la inaugurarea dezvelirii mai multor busturi dezvelite în timp, în județ și țară.

– A acordat diplome unor personalități și elevilor, cu ocazia a 111-a  Adunare Gen. ASTRA de la Alba Iulia, din 7-9 oct. 2016, la Festivaluri folclorice, cu  ocazia unor Concursuri de poezie, teatru, literatură, oferindu-le  și premii constând în cărți și bani.

– Printre preocupările ASTREI albaiuliene se numără și schimburi de experiență culturale între românii de pe ambele maluri ale Prutului. Astra albaiuliană a adus mai multe grupuri de elevi, profesori și primari din Basarabia și alte teritorii românești, în tabere și la Festivaluri folclorice în România.

– Tot în scopul REUNIRII noastre, atât  în anul 2017, cât și în anul 2018,  ASTRA albaiuliană a mijlocit  înfrățiri între primării din Jud. Alba și primării din Rep. Moldova, 6 în anul 2017 și 4 anul 2018.

-Nu trebuie să uităm donația de carte făcută de ASTRA albaiuliană, elevilor din Republica Moldova, Serbia și Bulgaria.

-ASTRA a promovat cultura românească prin viu grai și prin cuvântul scris, atât pe plan local, județean și național, dar și în Basarabia, Bulgaria și Serbia prin participarea cu Ansambluri Folclorice ale județului Alba la Festivalurile Internaționale inițiate de ASTRA din Basarabia, în  colaborare cu vicepreședintele ASTREI pe țară, respectiv președinta Despărțământului „Mihail Kogălniceanu” Iași, prof. Areta Moșu și Despărțământul ASTRA „Eugen Hulea” Alba Iulia, președinte prof.actor Maria Cioica.

În anul 2017 au participat la Festivalul  „Se-ntâlnește dor cu dor” de la Anenii Noi, Ansamblurile Folclorice din Săliștea de Cioara și Vințu de Jos.

– ASTRA albaiuliană a adus două grupuri de elevi din Republica Moldova, în  Județul Alba, respectiv la Vințu de Jos și la Lupșa, în cadrul Taberei de Cultură și Civilizație „Acasă la noi” inițiată de Despărțământul „Mihail Kogălniceanu” Iași, președinte prof. Areta Moșu.

– ASTRA albaiuliană a însoţit şi alte grupuri din astfel de tabere ca: Ansamblul folcloric „SIRET” al Despărţământului „Mihai Eminescu” Străşeni din Republica Moldova, care au fost găzduiţi de Primăria Municipiului Sebeş, primar Dorin Gheorghe Nistor şi Despărţământul „Vasile Moga” Sebeş, preşedinte Mihai Groza şi alţi colaboratori, pe perioada 28 iulie – 4 august 2017. Au fost însoţiţi de astriști albaiulieni în frunte cu preşedintele prof. actor Maria Cioica, în mai multe zile, la Sebeş și Alba Iulia, când scriitorul astrist col.rz. Dorin Oaidă le-a distribuit tuturor elevilor şi însoţitorilor câte o carte din „Istoria trăită”, cu dedicaţie şi în mod special cu menţiunea: să nu uite că sunt români.Alt grup însoţit de ASTRA Alba Iulia a fost Cercul ASTRA Floreşti, Republica Moldova, din perioada 7-15 august 2017, în număr de 40 persoane care au fost susţinuţi de Primăria Zlatna, primar Silviu Ponoran, viceprimar Nicolae Clonţa.

– În luna iulie 2017 Despărţământul ASTRA „Eugen Hulea” Alba Iulia a contactat conducerea mai multor licee şi colegii din Jud. Alba şi Jud. Olt, unde avem un Cerc ASTRA,  pentru proiectul Şcolii Europene de Vară a Universității de la Iaşi şi a trimis elevi de la mai multe şcoli, la această Şcoală de Vară, pentru o perioadă de 14 zile, fiind totul gratis, decontându-le inclusiv transportul.

– Astra albaiuliană a organizat și Școli de vară pentru elevii defavorizați, cu rezultate bune la învățătură, atât pentru cei din România cât și pentru elevi români din afara granițelor României.

– Participarea ASTREI albaiuliene la proiectul  din 2017 „Pe urmele Memorandiștilor”, pentru comemorarea memorandiștilor la Viena, a avut un puternic răsunet în sufletele participanților, cât și a ambasadorului român Dumitru Mazilu de la Ambasada României din Viena, care ne-a înmânat diplome.

– În parteneriat cu ASTRA ieșeană, ASTRA albaiuliană cu sprijinul și al altor Despărțăminte din România, în anul 2017 a întreprins și acțiuni umanitare pentru frații noștri români din Serbia, deplasându-se la ei cu ajutoare constând în bani, obiecte vestimentare și gospodărești.

– ASTRA  albaiuliană a înființat  Ansamblul Folcloric ,,DATINI”cu care a participat în luna decembrie, 2017, la Festivalul Național ,,Colind Iancului” de la Cluj- Napoca.

-În scopul promovării culturii și a sărbătoririi CENTENARULUI, ASTRA  albaiuliană a editat  revista ASTREI, cărți reprezentative diferitelor evenimente desfășurate de-a lungul timpului  și a organizat mai multe lansări de carte, la care au participat elevi și profesori de peste Prut, din Republica Moldova. Aș aminti în acest sens: Revista ,,ETHOS”,(coordonată de prof.Oliviu Iacob)  broșura „UNIREA NAȚIUNEA A FACUT-O!(prof. actor Maria Cioica și col.(r) ing.dr.Constantin Avădanei) și cărțile: „ASTRA și Marea Unire”

(Maria Cioica, coordonator prof.univ.dr.Dumitru Acu) și,,ASTRA și România tuturor românilor” (M.Cioica)

– Începând cu anul 2018, în colaborare cu ,,Asociația Culturală „DOR”, ASTRA albaiuliană a editat a –V-a Ediție  a albumului ,,Mică Enciclopedie de Etnografie și Folclor-Țara Moților” România, (de Maria și Sabin Cioica.) Tot în cinstea Centenarului, dar și cu ocazia împlinirii a 146 de ani de la moartea marelui erou și martir Avram Iancu, ASTRA albaiuliană a editat cartea „Regele munților, Craiul munților și Crăișorul moților” (de actor Maria Cioica)

– În anul 2018, au participat la Festivalul Folcloric „Se-ntâlnește dor cu dor” organizat de ASTRA din Strășeni, Rep. Moldova și ASTRA ieșeană, în parteneriat cu ASTRA albaiuliană,  Ansamblurile Folclorice din Zlatna,  din Almașu Mare și „Datini” al Astrei albaiuliene.

– Și în acest  an 2018, ASTRA a adus din Republica Moldova două grupuri de elevi, pe care i-am cazat la Albac și la BARU, în Jud. Hunedoara, în lunile iulie și august, tot sub egida aceluiași proiect: Tabăra de Cultură și Civilizație „Acasă la Noi”. Elevii au fost din Ialoveni și din Anenii Noi, Republica Moldova.

– ASTRA a participat apoi la Sărbătorirea CENTENARULUI de la Viena și la Simpozionul „100 de ani de la UNIRE organizat de românii de acolo, unde alături de români de pretutindeni, sărbătorirea Centenarului și-a atins scopul, încheindu-se cu „HORA UNIRII” , de unde ne-am întors iar cu diplome.

– ASTRA a fost cea care, la fel ca în mai 1918, a mobilizat populația din județ și chiar și din țară să fie  prezentă la Alba Iulia  pe data de 1 Iunie, 2018, ca să întâmpine „FLACĂRA UNIRII” care  așa cum se știe a plecat pe jos, pentru a ajunge  la 1 septembrie 2018 la Chișinău. Astra a participat la acest mare eveniment și la plecare, președinta Maria Cioica cu ,,Diploma de ambasador al Unirii” primită,  a condus  grupul cu Flacăra Unirii  o perioadă de drum.

– ASTRA albaiuliană a protestat atât la Alba Iulia cât și la București, pentru ca limba română să fie singura limbă oficială în România.

– Invitația primită de la prof. Florentina Teacă pentru participare la Simpozionul din perioada 1-7 iulie 2018, la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureșului, ASTRA albaiuliană  a onorat-o, dupăplecarea și însoțirea Flăcării Unirii, unde  am participat la discuții despre UNIRE ȘI REUNIREA NOASTRA, când  din nou am fost alături de „FLACĂRA UNIRII” care au poposit la Izvorul Mureșului.

– ASTRA  albaiuliană a participat și la comemorarea eroului și martirului Avram Iancu „La Morminte” din Muntele Mare, Comuna Lupșa, la sfârșitul lunii iulie 2018, la slujba de pomenire și depunere de coroane.

– Delegația ASTREI albaiuliene a participat și la comemorarea eroilor neamului de la Grivița, Plevna și Smârdan, din Bulgaria, unde s-au pus  parastase și s-au depus coroane de flori și am donat cărți.

– Tot în cinstea CENTENARULUI, Astra albaiuliană împreună cu Grupul de inițiativă a participat la comemorarea eroilor de la Focșani, Vrancea și Mărășești, la slujba de pomenire, depunere de coroane și acordare de diplome.

– ASTRA din Alba Iulia, desigur, nu putea lipsi de la sosirea Marșului Centenarului la 1 septembrie 2018 la Chișinău. Prin urmare, o delegație de astriști au întâmpinat Flacăra Marșului UNIRII în ziua de 1 septembrie, 2018, la ora 13, la Chișinău, în Piața Marii Adunări Naționale. Președintele ASTREI albaiuliene a fost pe scenă alături de grupul marșului și unioniști,  pentru a  transmite salutul albaiulienilor, a le spune că ASTRA susține demersurile lor și pentru a-i invita pe toți românii în „capitala de suflet” a tuturor românilor, să sărbătorim împreună CENTENARUL Marii Uniri, la Alba Iulia, la 1 Decembrie 2018.

– Propunerea făcută de  președintele  ASTREI albaiuliene Maria Cioica, de realizare a  Bustului lui „Eugen Hulea” fost președinte al ASTREI și director la Liceul „Mihai Viteazul” din Alba Iulia și  receptată cu entuziasm de d-na Consilier prof. Rodica Andronescu, sper  cu sprijinul dânsei, să-l dezvelim până la sfârșitul anului 2018.

– Printre proiectele cele mai mărețe pe anul 2018 se numără însă înființarea unui Muzeu Etnografic și a unei Biblioteci care să cuprindă documente ale ASTREI, carte veche și ale membrilor astriști.

– Realizarea busturilor Protopopului Ioan Teculescuşi a avocatului Rubin Patiţia, foşti preşedinţi ai ASTREI, care au servit şi ajutat  poporul român, chiar cu riscul vieţii şi libertăţii lor, le avem de asemenea în vedere, proiecte care trebuie să fie implementate.

– ASTRA a susţinut  și susține realizarea unui monument  al  martirilor „Horea, Cloşca şi Crişan”, încă de la supliciul lor și în prezent. „Orice este posibil dacă ai destul curaj” afirma J.K.Rovling.

Toate aceste proiecte implementate de ASTRA albaiuliană au avut și au drept scop unirea tuturor românilor care vorbim aceeași limbă, într-o singură țară România „dodoloață”, respectiv România Mare.

Este demn de remarcat faptul că, toată munca depusă de către astriști a fost şi este neretribuită, activităţile făcându-se în scopul conservării şi promovării culturii poporului român și a unității de neam și țară.

Toţi astriştii trebuie să  cultive în sufletul tinerilor spiritul patriotic, morala creştină care din păcate în ultimul timp lasă de dorit,  cât şi dragostea faţă de valorile culturale tradiţionale strămoşeşti, care stau la baza  culturii oricărui popor. Ar fi necesar ca în programa şcolară să se introducă ore pe aceste teme, pentru a cultiva în conştiinţa tinerilor, dorinţa de a fi buni patrioţi, iubitori de cultură, buni români. Numai astfel populaţia românească va putea să redevină ceea ce a fost, un popor luptător pentru dreptate, patriot, respectat, ospitalier, de onoare, omenie, credincios şi de caracter. „Caracterul fără inteligenţă  face mult, inteligenţa fără caracter nu face nimic” spunea Cicero.

Fiţi alături de ASTRA! „Unirea face puterea!”

Nu trebuie să uităm nici un moment ţelurile şi lupta pe linie culturală a înaintaşilor noştri, pentru menţinerea frumoasei noastre limbi, păstrată cu sfinţenie din moşi, strămoşi, limba română şi pentru reîntregirea României, cu toate teritoriile româneşti care ne-au fost furate în mod samavolnic. România trebuie să fie aşa cum ne-au lăsat-o moştenire strămoşii noştri, care şi-au dat viaţa pentru glia de pământ românesc, pentru ca ROMANIA să fie întreagă, respectiv „dodoloaţă” aşa cum îi spuneau înaintaşii noştri. „Oare n-am uitat cumva că iubirea de patrie nu e iubirea brazdei, a ţărânei ci iubirea trecutului!” (Legea lui Mihai Eminescu)

Se apropie cu paşi repezi CENTENARUL MARII UNIRI de la 1 dec. 1918, să-l sărbătorim aşa cum se cuvine. Toţi românii, de pretutindeni, să ne REUNIM la Alba Iulia! UNIREA FACE PUTEREA! SĂ FIM UNITI! Să nu uităm că „UNIREA, NAŢIUNEA  A FĂCUT-O!” spunea istoricul Mihail Kogălniceanu.

„Doamne Sfinte fă dreptate,/Ține frate lângă  frate/Să lucrăm iară frățește/Şi să vorbim românește”.(M.Cioica)

Versurile poetului și scriitorului albaiulian prof.Ion Mărgineanu, legate de UNIRE, sunt semnificative:

„Dacă n-ar fi fost Unirea
Basarabiei cu noi,
S-ar fi înecat simțirea
În albii de negre ploi,
Dacă n-ar fi fost Unirea
Basarabiei cu noi.

Prutul, n-ar fi leac de sânge,
Pată jertfelor șuvoi,
Limba noastră, poate-ar plânge
Stea căzută în noroi,
Iar Unirea, n-ar răsfrânge-o-n
Basarabia din noi.”

BIBLIOGRAFIE:

-„Serbările Unirii”- Valer Moga- 1985
-„Cărturarii Albei”-Editura Bălgrad 1997-Revista „Viitorul”- XXI din 23 aug. 1928
-Revista ,,Transilvania” nr.10/1983, Anul XII- Sibiu-„Memorandistul moț Rubin Patiția”- N. Josan- 2002
-Revista „DACOROMÂNIA”-Alba Iulia-„Lupșa -aur și oameni, Editura Brașov-Ion Vlad
-„Muzeul Unirii din Alba Iulia”-Nicolae Josan-„Astra și Marea Unire”-Mircea Popa- 2017

PER ASPERA AD ASTRA
VIVAT, CRESCAT, FLOREAT ASTRA!