Pe elevii laureații olimpici la discipline de învățământ ni-i însușim, îi lăudăm și în același timp ne uităm la ei cam dintr-o parte. Cu ei ne mândrim toți și pe seama performanțelor pe care ei le obțin purtăm peste timp șablonul formulărilor prin care evidențiem nu victoria cutăruia sau cutăruia om viu, ci a abstracțiunii organizatorice care poate fi „școala românească”, „știința românească” sau, altădată, „gimnastica noastră”. În felul acesta, ignorăm că participarea olimpică (la discipline de învățământ, ca și în sport) se petrece în nume propriu, că gloria aparține învingătorului, iar clasamentele pe țări, după medalii și puncte, sunt neoficiale. În același timp, îi excludem pe olimpici din peisajul școlii, spunând că ei nu sunt reprezentativi pentru școala românească. Parcă avem o precipitare să-i dăm la o parte, să-i ascundem la spate în timp ce-l privim în ochi pe interlocutor, cerându-i să nu bage de seamă performanța, să considere că nu s-a-ntâmplat nimic; o atitudine de felul „nu se pune, nu se pune!”, pe câte un motiv infantil. Performanțele olimpicilor susținem că nu se pun din cauză că sunt excepții, că sunt prea bune în comparație cu sistemul prea prost și că nu reprezintă meritul școlii.

De fapt, olimpicii sunt reprezentativi pentru școala românească. O dată, sunt reprezentativi formal: sunt înscriși în acte, se supun legii în domeniu și sunt eligibili să reprezinte țara. Apoi, olimpicii sunt reprezentativi pentru învățământul românesc prin sarcina pe care o primesc tocmai de la autoritățile educației naționale, aceea de reprezentare a țării în competiții de nivel mondial.

Lipsa de reprezentativitate a olimpicilor o socotim din perspectiva rezultatelor bune pe care le obțin: spunem că ei sunt câțiva cu astfel de rezultate, pe când cei mulți au rezultate slabe. Pe deasupra, spunem că rezultatele olimpicilor nu sunt datorate învățăturii din școală (o considerăm inexistentă), ci învățăturii pe cont propriu, din banii părinților (o considerăm singura pe care o primesc); într-un cuvânt, zicem că olimpicii nu sunt produsul școlii noastre. Am prins asta din zbor și o reproducem, crezând că ne conferă apartenență la o categorie de înțelepciune în care altfel nu am avea acces. De fapt, elevii laureați olimpici sunt produsul școlii noastre. Până la prestațiile de excepție din concursuri internaționale, ei în această școală s-au format, au fost învățați, îndrumați și lansați spre performanță de profesori din școală. La școala aceasta ei se întorc după concursuri și din aceeași școală pleacă mai departe, în universități din toată lumea. Pe învățătura dată de această școală își fundamentează știința de carte care li se cere la mari universități și în mari institute. Rezultatele școlare și recomandările din școala de aici le sunt luate în considerare când aplică și sunt admiși pentru treapta superioară de formare. Între școala obișnuită, „din sistem”, unde elevul olimpic este înscris și performanța deosebită există legătură. Laureați olimpici nu apar în liceele cu zero promovați la bacalaureat. Olimpicii de elită învață în școli de elită.

Olimpiada primarilor

Statul răsplătește performanțele olimpicilor prin două tipuri de favoruri: premii în bani și admitere fără concurs la facultăți. Pentru performanțele din anul școlar 2017-2018, fondul total de premiere alocat de Ministerul Educației Naționale a trecut de 2.900.000 lei. Au fost recompensați 255 de elevi pentru 61 de medalii de aur și premii I (3 cu punctaj maxim), 90 de medalii de argint și premii II, 65 de medalii de bronz și premii III, 39 de mențiuni. Valoarea câte unui premiu a fost, la olimpiade internaționale, de 12.545 lei – premiul I absolut (punctaj maxim), 9.720 lei – premiul I/medalie de aur, 8.330 lei – premiul II/medalie de argint, 5.950 lei – premiul III/medalie de bronz, 4.065 lei – mențiune (diplome echivalente); în competiții regionale, 4.440 lei – premiul I/medalie de aur, 3.785 lei – premiul II/medalie de argint, 2.945 lei – premiul III/medalie de bronz, 2.550 lei – mențiune (diplome echivalente). Concomitent, au fost premiați profesorii care i-au pregătit pe elevi, în cuantumul cel mai mare prevăzut pentru un premiu, precum și școlile de unde provin elevii, cu câte un premiu pentru fecare elev premiat în cuantumul respectiv.

De asemenea, câștigătorii de premii și mențiuni primesc burse de merit olimpic internațional acordate lunar, timp de 12 luni, raportate la salariul de bază minim brut pe țară: 100% – locul I (medalie de aur, premiul I), 75% – locul II (medalie de argint, premiul II), 50% – locul III (medalie de bronz, premiul III), 25% – mențiune. Cât privește admiterea la facultate fără concurs, Legea educației naționale nr. 1/2011 cu modifcările ulterioare prevede că „în cadrul metodologiei proprii, instituțiile de învățământ superior stabilesc facilități sau condiții speciale referitoare la admiterea candidaților la programe de studii universitare de licență, care au obținut în perioada studiilor liceale distincții la olimpiadele școlare și/sau la alte concursuri naționale sau internaționale”, cu precizarea că, în mod deosebit, „candidații la studiile universitare de licență care au obținut, în perioada studiilor liceale, distincții (premiile I, II, III, mențiune) la olimpiadele școlare internaționale recunoscute de Ministerul Educație si Cercetării Științifce benefciază de dreptul de a se înscrie, fără susținerea concursului de admitere, pe locuri finanțate de la buget, pentru un program de licență, masterat sau doctorat”.

Pe plan local, primăriile se întrec într-un fel de olimpiadă a lor, care mai de care să-i premieze, să-i elogieze pe olimipici. Primăria Municipiului București, prin Centrul de Proiecte Educaționale și Sportive București – Proedus, a organizat o gală a olimpicilor internaționali. Medaliaților din 2018 – 18 aur sau aur absolut, 25 argint, 12 bronz la olimpiadele de informatică, matematică, fizică, geografie, astronomie și astrofizică, limba rusă, limba turcă, limba franceză, limba greacă veche – Primăria Capitalei le-a acordat diplome In Honoris și premii în bani (5000 lei pentru aur, 4000 lei pentru argint, 3000 lei pentru bronz). Medaliații sunt elevi (unii, între timp, absolvenți) la Liceul Teoretic Internațional de Informatică, Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”, Colegiul Național „Sfântul Sava”, Colegiul Național „Mihai Viteazul”, Complexul Educațional „Lauder Reut”, Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, Școala Centrală, Liceul Teoretic „Ion Barbu”.

Primăria Municipiului Sibiu a premiat 400 de olimpici ai orașului cu suma totală de 89.500 lei, din bugetul local. Performanțele în 2018 au constat într-un premiu internațional la Olimpiada de astronomie, 28 de premii și mențiuni la faza națională, 368 de premii la faza pe județ.

La Piatra-Neamț, prin hotărâre a Consiliului Local, portretele laureaților olimpici au fost expuse pe panouri publicitare. Sunt cinci premiați, la olimpiadele de limba neogreacă, limba germană, prelucrarea lemnului, canto clasic, interpretare instrumentală – pian.

Consiliul Local Deva a acordat câte 600 lei pentru fiecare olimpic distins cu premiul I la faza națională, 500 lei pentru premiul II, 400 lei pentru premiul III, 300 lei pentru mențiune, 500 lei pentru fecare profesor coordonator. În total, în 2018, au fost 91 de premianți olimpici (45 premii I, 16 premii II, 14 premii III, 16 mențiuni) și 51 de profesori coordonatori. Primarul municipiului Deva, Florin Oancea, îi consideră o mândrie, „pentru că un oraș nu se poate dezvolta economic, dacă nu se dezvoltă și educațional”.

Să le dea bani și să le zică faceți o casă!

Dincolo de adevărul rostirii, continuitatea între performanța educațională și economia de vârf se vede greu. Un susținător fără rezerve al performerilor olimpici este Constantin Tistea (Costi), CEO al companiei de construcții Costi Edil, cu sediul în Italia și cu anvergură într-o mulțime de locuri din lume. Nu apuc să-l întreb dacă are încredere în olimpici, că zice din tot sufletul: „Mare încredere!” Și-a format-o însoțindu-i, ajutându-i pe studenții care au proiectat, au construit și au făcut să funcționeze casa eficientă energetic „EFdeN Signature” prezentată de ei la olimpiada caselor solare Solar Decathlon, Dubai, 2018. La diverse probe, au urcat de patru ori pe podium (un loc I, două locuri II, un loc III), au ocupat locul IV de patru ori, iar rezultatele adunate i-au situat pe locul IV mondial. Sunt studenți la Universitatea Tehnică de Construcții din București, Universitatea de Arhitectură și Urbanism ,,Ion Mincu”, Universitatea Politehnica din București, Universitatea din București. Conform regulamentului competiției, au avut doi ani să proiecteze casa, s-o prezinte „pe hârtie” la concursul inițial de proiecte, s-o monteze în București pentru prezentare publică și testare, s-o demonteze până la ultimul șurub, s-o transporte la locul competiției, s-o reconstruiască, s-o folosească în mod curent și s-o prezinte acolo pe durata a două săptămâni (cât a fost împânzită de senzori și plină de evaluatori și de vizitatori), s-o demonteze iar și s-o aducă înapoi acasă. Etapele au fost eliminatorii, cu termene implacabile. Numai 15 case au intrat în competiția finală. Totul a fost exclusiv minte și muncă de studenți. „România-i pierde!”, spune Costi între deznădejde și disperare și explică nițel vehement: „Universitățile să investească în ei! Să le dea bani și să le zică faceți o casă! Ei au atras o sută de sponsori să-i ajute și i-au pus pe panou, dar nu-i normal! Americanii nu au panou cu sponsori. Universitatea le dă bani!”

Puteți să mergeți oriunde în lume, dar nicăieri nu este acasă. Gândiți-vă de două ori, încercați să vă lămuriți părinții că aici, acasă, în România, aveți universități performante în care vă puteți desăvârși formarea profesională. Anul acesta, România are șansa să raporteze 12 universități care au intrat în clasamentul Shanghai cu 29 de domenii științifice. Cele 29 de domenii științifice sunt în primele 500 din lume, între pozițiile 200 și 500. Acest lucru ne arată că în învățământul superior performanța voastră poate să fie continuată. Aici aveți și ce învăța, și de la cine învăța pentru a vă desăvârși în profesie. Eu vă asigur că puteți să faceți lucrul acesta și în universitățile din România. (Ecaterina Andronescu, Ministrul Educației Naționale)

Educația și învățământul sunt fundamentele culturii și civilizației unui popor. Efectele educației, spre surprinderea unora care speră să nu fie așa, devin transmisibile când se practică de-a lungul unor generații succesive. Este o condiție definitorie sine-qua-non pentru o societate evoluată să genereze performanță prin educație, implicit să formeze elite care probabil vor fi liderii generațiilor viitoare. (Acad. Victor Voicu, vicepreședinte al Academiei Române)

Trebuie să ne conservăm valorile educaționale și să le adaptăm la lumea contemporană. Trei atribute se cer astăzi universităților – calitate, angajabilitate, dezvoltare. Se adaugă parteneriatele cu mediul socio-economic, pentru că noi trebuie să formăm tineretul pentru a răspunde nevoilor societății”. (Sorin Mihai Cîmpeanu, președintele Consiliului Național al Rectorilor, președintele Agenției Universitare a Francofoniei)

Oferta educațională de afară, recunoașterea profesională de acasă

În timp ce statul persistă în convingerea că prețuirea față de performeri înseamnă premii în bani și locuri la facultăți, tinerii noștri – mai ales laureați olimpici – merg să studieze în străinătate atrași în primul rând de „oferta educațională a universităților de peste hotare”. Acesta este cel mai important motiv, determinat prin sondajul referitor la studiile în alte țări și întoarcerea acasă derulat din doi în doi ani de Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) în rândul „studenților și absolvenților români care studiază sau care au efectuat cel
puțin un semestru de studii în străinătate”. Motivul este invocat constant, la fiecare ediție a sondajului, inclusiv cea mai nouă, ale cărei rezultate au fost anunțate la sfârșitul lui 2018.

Determinante pentru drumul invers, adică pentru reintegrarea performerilor în economia românească, sunt declarate recunoașterea completă a diplomelor și a certifcatelor (60% din totalul respondenților), obținerea unor facilități financiare sub forma deducerilor fiscale (45%), sprijin din partea statului pentru deschiderea unei afaceri (43%), programe speciale de internship, fellowship, traineeship (41%).

Atracția industriei high-tech

(Re)integrarea în economia din țară într­-un domeniu de vârf cum este industria de înaltă tehnologie (hightech), domeniu atractiv la nivel de performanță și de studii înalte, poate fi observată dintr­-o cercetare mai largă făcută de compania CBRE (servicii comerciale și de investiții în real estate) în regiunea Europei, Orientului Mijlociu și Africii (EMEA). A rezultat că în București sunt la această oră peste 70.000 de angajați în industria de înaltă tehnologie, ceea ce plasează capitala noastră în categoria celor mai atractive centre din acest punct de vedere, pe același plan cu Londra, Dublin, Madrid, Budapesta, înaintea unor orașe precum Zürich, Praga, Rotterdam, Viena (cu 50.000­ – 70.000 de angajați). În București, ponderea profesioniștilor în high­tech în economia orașului este peste dublul mediei din Uniunea Europeană. Vârsta dominantă în high­tech la București este 25­ – 34 de ani, ceea ce reprezintă o particularitate, pentru că în alte orașe comparabile din zona investigată media de vârstă a salariaților în domeniu se situează la nivelul experienței. În funcție de ramurile industriei de înaltă tehnologie, în București, repartizarea angajaților este în software (36%), hardware (21%), telecom (20%), servicii IT (11%), securitate cibernetică (8%). Între cei mai mari angajatori în domeniu din București, studiul CBRE identifcă mari companii de software, telecomunicații, servicii IT: Oracle, Microsoft, IBM, Luxoft, Endava, Vodafone, Ericsson, Hewlett Packard. Răzvan Iorgu, Managing Director al CBRE Romania, apreciază că „este extrem de important să știi care sunt cele mai importante piețe din această industrie și să le cunoști specificul economic, social și particularitățile forței de muncă. Pentru România, rezultatele studiului sunt o veste excelentă, care ne reconfirmă statutul privilegiat în ce privește creșterea industriei de înaltă tehnologie și a forței de muncă din sectorul IT și domeniile conexe”.

Orice măsuri economice am lua (salariale, financiare etc.), nu vom reuși să oprim exodul tinerilor de valoare până nu vom găsi modalitatea prin care să închidem cercul performanță – studii – economie de vârf. E doar o problemă de consens. (Liviu Marian Pop, președintele Comisiei pentru Învățământ, Ştiință, Tineret și Sport a Senatului României.)