Convorbire cu DOINA SPIȚĂ, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, România, Vicepreședintă a Federației Internaționale a Profesorilor de Franceză (FIPF), Președinte onorific al Comisiei pentru Europa Centrală și de Est (CECO – FIPF), Vicepreședintă a Asociației Internaționale pentru promovarea intercomprehensiunii la distanță (APICAD), Director de programe la Fundația „EuroEd” Iași, România.

Doamna Profesară, sunteți unul dintre cei trei membri ai Biroului executiv al Federației Internaționale a Profesorilor de Franceză (FIPF), în calitate de vicepreședintă. FIPF acționează de cincizeci de ani pentru promovarea și difuzarea limbii franceze. Alte organizații recunoscute la nivel mondial, pentru a nu aminti decât Organizația Internațională a Francofoniei (OIF) și Agenția Universitară a Francofoniei (AUF), au, de asemenea, vocația de a promova limba franceză și diversitatea culturală și lingvistică. Care este specificitatea acțiunii dumneavoastră în comparație cu cea a acestor actori? Există puncte comune?

Federația Internațională a Profesorilor de Franceză este o OING pe care un mic grup de asociații entuziaste au creat-o în 1969. Fondatorii visau să confere pasiunii lor pentru limba franceză și pentru învățarea ei legitimitatea unei voci planetare. Nu s-au înșelat: în timp, FIPF s-a extins în mod constant și are în prezent aproximativ 80.000 de membri. Este una dintre cele mai mari asociații profesionale din lume. Obiectivul ei declarat este promovarea limbii franceze și a francofoniei în toată diversitatea sa, un obiectiv pe care îl împărtășește cu alte instituții francofone cu care FIPF a construit parteneriate solide. Activitatea de bază este animarea vastei sale rețele, o misiune pe care o desfășoară prin intermediul celor 200 de asociații sau federații naționale din 120 de țări de pe 5 continente. Specificitatea FIPF este de a servi profesorii de și în limba franceză din lume, cei care lucrează în fiecare zi pentru a preda și disemina limba franceză. Această muncă reprezintă adevărata garanție a viitorului Francofoniei. Iar misiunea FIPF este să o susțină.

Una dintre orientările Planului strategic 2017-2020 al FIPF este „inițierea sau participarea la proiecte semnificative”. Ne puteți da câteva exemple? Cum a influențat realizarea acestor proiecte situația limbii franceze și a profesorilor de franceză?

Voi alege două exemple care mi se par semnificative din punct de vedere strategic. Primul exemplu este reprezentat de Inițiative naționale și regionale (INS), proiecte propuse de asociațiile naționale, selectate în urma unui apel al FIPF și al partenerului său, OIF. Scopul corespunde vocației federației noastre: să sprijine asociațiile în activitatea de teren, încurajându-le în același timp în realizarea de proiecte inovatoare. În 2019, a fost vizată cooperarea inter-asociativă, ceea ce a condus la realizarea mai multor evenimente regionale de îmbogățire reciprocă. Unele au fost destinate formării profesorilor. Departe de refrenele sumbre care deplâng declinul predării limbii franceze, asociațiile au fost în măsură să afirme, în cadrul atelierelor multinaționale, dorința de a dezvolta împreună un „savoir-faire” în favoarea unei educații renovate, cu siguranță mai bine ancorate în ceea ce este lumea de astăzi și de mâine. Al doilea exemplu este proiectul de Sprijin pentru tinerii profesori, realizat în parteneriat cu Ministerul francez al Afacerilor Externe și OIF. Francofonia de mâine este purtată pe umerii profesorilor de franceză de astăzi și depinde de resursele pe care le punem la dispoziția lor, de motivația care-i animă, de statutul pe care li-l acordăm. De aici, interesul de a lansa acțiuni în sprijinul începătorilor în carieră, ca de exemplu, crearea unor rețele profesionale de tutorat pedagogic într-un cadru asociativ. Una dintre țările pilot a fost România. Ca urmare a eforturilor combinate ale mai multor organisme, inclusiv ARPF (Asociația Română a Profesorilor Francofoni), statutul de „mentor” și-a găsit locul în textele legislative ale educației naționale, cu toate beneficiile care decurg din acesta la nivel individual, instituțional și sistemic. Prin urmare, activitatea FIPF este o muncă de concepție, de sprijin și de coordonare. 

FIPF este o organizație complexă, care reunește asociații naționale și regionale, precum și actori individuali: profesori de franceză. Statutul și practica limbii franceze sunt diferite de la o regiune la alta, de la o țară la alta, ca și așteptările profesorilor de franceză. Cum gestionați această diversitate? 

Într-un efort de a respecta diversitatea lingvistică și culturală a lumii, FIPF a dezvoltat o structură în mare parte teritorială în opt comisii, care corespund marilor regiuni ale spațiului francofon, căreia i se adaugă o comisie transversală: CFLM (Franceza limbă maternă). Comitetele de conducere ale acestor comisii sunt alese o dată la patru ani, la fel ca si președintele și vicepreședinții federației, cu ocazia unui congres mondial. Următorul va avea loc anul acesta între 10-15 iulie, la Yasmin-Hammamet, în Tunisia. Președinții de comisii și Biroul executiv restrâns (președintele, vicepreședinții si secretarul general) constituie Biroul executiv lărgit al FIPF. În acest cadru se iau deciziile privind acțiunile specifice fiecărei regiuni. Dincolo de Statutul FIPF, ce se găsește la baza funcționării generale, există reglementări interne care pot diferi de la o comisie la alta. Prin acest model de structură organizațională, FIPF aplică o politică de deschidere, adaptabilă la specificul regional și local, capabilă să răspundă nevoilor profesorilor de pretutindeni.

Doamnă profesor, sunteți, de asemenea, președintă onorifică a Comisiei pentru Europa Centrală și de Est (CECO – FIPF). În regiune, limba franceză nu are un statut protejat. Valul puternic de anglicizare a trecut și prin regiunea noastră și, bineînțeles, prin România. Puteți să faceți un scurt bilanț privind situația limbii franceze în regiune? Ce părere aveți despre dinamica și perspectivele limbii franceze și ale francofoniei în România? 

Comisia FIPF pentru Europa Centrală și de Est grupează 26 de țări, reprezentate de cele 35 de asociații care operează într-o zonă foarte vastă, din Europa Centrală până în Pacific. Un motiv în plus pentru a recunoaște că situația limbii franceze, al cărei statut este, în esență, cel de limbă străină, nu este ușor de analizat la nivel global pentru a identifica tendințele, mai ales că nu dispunem de date comparative. Cu toate acestea, în conformitate cu cifrele si comentariile disponibile, este evident că învățarea ei este în scădere. Analiza efectuată în contextul proiectului realizat sub coordonarea Observatorului limbii franceze intitulat Cartea albă privind învățarea limbii franceze1 confirmă acest lucru: la toate nivelurile, primar, secundar și superior, engleza este majoritară ca LV1, singura excepție fiind Albania, unde LV1 este italiana. Prognosticul privind posibilele evoluții ale studierii limbii franceze este sever. Majoritatea asociațiilor, inclusiv din România, speră cel puțin la menținerea situatței actuale, dacă nu la un progres, insistând asupra importanței promovării limbii franceze în rândul directorilor de școli și părinților, a unui angajament mai afirmat din partea instituțiilor (locale și străine – franceze și francofone ) și, în final, o prezență mai mare a limbii franceze în diversele media. Un exemplu de implicare instituțională, dacă ne gândim la țara noastră, este Sezonul Franța-România 2019, un vast program născut dintr-o voință politică exprimată la cel mai înalt nivel al celor două state. Francofonia și limba franceză au ocupat în mod evident un loc esențial, având în vedere nu numai legăturile lingvistice care leagă cele două țări de latinitate comună, ci și datorită francofoniei impresionante care a animat România timp de mai multe decenii. 

Cum a pledat FIPF în favoarea limbii franceze pe lângă diverse guverne și cu ce rezultate? Ne puteți da detalii despre demersul dumneavoastră pe lângă Guvernul României? 

Dincolo de discursul politic, acțiunile sunt cele care contează cu adevărat. Așa că o să vă răspund plecând de la experiențele trăite. Analiza mea se va referi din nou la CECO, unde am deținut președinția timp de două mandate succesive. În ciuda diversității culturale inerente spațiului său deosebit de vast, un numitor comun de ordin istoric leagă asociațiile membre și oferă acestei comisii, create în 1991, specificitatea: experiența comunismului, care a condus, odată ce aceste țări s-au lansat pe calea democrației, la mize asociative speciale. Primul proiect federator al CECO este mărturia acestui lucru: Renovarea curriculară în Europa Centrală și de Est: expertiză și perspective, realizat în perioada 1995-1999, care a permis asociațiilor să-și descopere rolul de consilier instituțional și de vector al inovației. A fost formidabil! S-a început un dialog profesional care nu a încetat să se dezvolte de atunci și până azi, cu unele urcușuri și coborâșuri, desigur, diferite de la o țară la alta. Colaborarea cu organismele oficiale este uneori prevăzută în protocoale semnate cu Ministerul Educației Naționale privind „vocea consultativă” a asociației. Acesta este, de exemplu, cazul în Moldova, România, Serbia și Slovacia. Un ultim argument care dovedește importanța strategică a acțiunilor FIPF este Pledoaria pentru învățarea limbii franceze, document realizat în 2019, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la înființarea federației. Suntem din ce în ce mai des în situația de „a apăra” limba franceză pe lângă liderii politici, educaționali și școlari, precum și pe lângă elevi și părinți. Pledoaria este o resursă de argumente la îndemâna fiecărui profesor. Este difuzat gratuit online, pe situl nostru, și va fi tradus în mai multe limbi.

În martie 2018, în discursul său de la Institut de Francez, președintele Emanuel Macron a dat o inflexiune foarte încurajatoare strategiei de consolidare a locului limbii franceze în lume și multilingvismului. Cum a integrat FIPF „Planul Macron” în strategia și acțiunea sa? 

În acest context de elan francofon și de recunoaștere (căci președintele Macron a pomenit FIPF și a elogiat profesorii de franceză), federația noastră a avut o inițiativă interesantă: să creeze o Zi Internațională a profesorului de franceză (JIPF), în semn de omagiu adus tuturor celor care lucrează zi de zi în sălile lor de clasă pentru promovarea și difuzarea acestei frumoase limbi care este limba franceză. Prima ediție a JIPF a fost sărbătorită pe 28 noiembrie 2019. Tema aleasă de comitetul director a fost „Inovare și creativitate”. 70 de țări de pe cele cinci continente au participat la această acțiune. Au fost organizate 170 de activități: cele conviviale au foste cele mai numeroase, urmate de ateliere, conferințe, întâlniri, evenimente culturale, recepții oficiale. Succesul României, care ocupă primul loc în statisticile evaluării finale a raportului final al JIPF la nivel mondial, dovedește puterea asociației românești, cu siguranță, dar mai presus de toate puterea unui parteneriat național puternic. Calde mulțumiri minunaților noștri parteneri: MEN, Institutul Francez, Biroul Regional al OIF, Direcția Regionala a AUF, CREFECO, RFI. În același context al impulsului pe care „Planul Macron” l-a produs, consiliul nostru de administrație, reunit la Sèvres, în luna mai a anului trecut, a decis să creeze un Trofeu al FIPF, pentru a ne celebra valorile și a recompensa asociațiile care le apără într-un mod exemplar, prin eminența acțiunilor lor. Trofeele vor fi decernate în iulie, cu ocazia Congresului Mondial.

Doamnă vicepreședintă, i-ați sfătui pe tinerii noștri cititori să aleagă cariera de profesor de franceză? Dacă da, din ce motive? 

Dacă vă place limba franceză și valorile francofoniei; dacă vă place să le împărtășiți cu alții și, pentru a o face, sunteți gata să vă investiți voința, energia și creativitatea pentru a vă seduce publicul într-o maniera eficientă și inovatoare; dacă reușiți să armonizați utilitatea, plăcerea de a preda și bucuria de a observa progresul elevilor dumneavoastră, alegeți să fiți profesor de franceză! Veți avea șansa de a descoperi că uneori constrângerile pot fi plăcute. De exemplu, aceea de a rămâne mereu tânăr, ceea ce, pentru un profesor, este o datorie a profesiei.

1 Proiect coordonat de Observatorul limbii franceze, organism din subordinea cu OIF.